Cine a "inventat" vilegiatura în România?

Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
Cine a "inventat" vilegiatura în România? jpeg

Din DEX – vilegiatură: interval de timp, vacanţă petrecută la ţară sau într-o staţiune balneoclimatică. Noţiunea este folosită în epoca modernă, dar cadrul arhitectural pe care îl presupune este prezent în Ţara Românească încă de la sfîrşitul secolului al XVII-lea: este vorba de locurile de „preumblare şi odihnă“ ale voievodului Constantin Brâncoveanu.

Se ştie că, de-a lungul domniei sale (1688-1714), el îşi construieşte reşedinţe pe care le foloseşte – împreună cu cele moştenite – ca locuri de popas – mai scurt sau mai îndelungat – pe traseul deplasărilor sale, îndeplinind fiecare, pe rînd, funcţiunea de decor în cadrul căruia se desfăşura viaţa voievodului şi a alaiului său. De aici şi nevoia ca aceste locuri să permită desfăşurarea unui ceremonial, a unei etichete pe care domnitorul o urmează cu stricteţe; şi tot de aici, nevoia de a construi un cadru arhitectural adecvat.

Mănăstirea Hurezi este primul ansamblu de acest tip, ridicat în anii 1690-1697 la porunca lui Constantin Brâncoveanu. Am fost acolo în cîteva rînduri şi fiecare vizită mai adăuga ceva la admiraţia mea pentru arhitectura mănăstirii.

Mai întîi, m-a cucerit imaginea exterioară. În afară de construcţiile de secol XIX şi XX – situate de o parte şi de alta a intrării, şi care se deschid către exterior – întreaga incintă are o imagine de ansamblu defensiv. Zidurile înalte sînt aproape lipsite de goluri: aproape toate încăperile se orientează către curtea interioară. Adică, pînă aici, nimic care să o diferenţieze de anterior construitele mănăstiri din Ţara Românească. Doar un element al exteriorului ne sugerează altceva: pridvorul paraclisului, orientat spre vest – un spaţiu deschis şi acoperit, ale cărui arcaturi sînt singurele care anunţă arhitectura din interiorul mănăstirii.

Odată intraţi pe sub turnul de poartă, descoperim că originalitatea ei este incontestabilă. Şi stă, în esenţă, în modul de încadrare, de însoţire a bisericii cu clădiri supuse unor reguli de compunere şi de decor, utilizate pentru prima dată. Mă refer la turnul de poartă, la chilii şi la stăreţie, la trapeză, la bucătărie şi brutărie, la Palatul domnesc, la paraclis şi la bibliotecă. Şi la fîntînă. Gruparea şi aşezarea lor – în interiorul unei incinte rectangulare – nu sînt numai perfect funcţionale, ci şi astfel făcute încît să alcătuiască un decor destinat punerii în valoare a obiectului principal: biserica. Şirurile de arcade de la parter şi de la etaj unifică aceste spaţii diferite într-un singur decor, unitar şi elegant. Din loc în loc, cîte un foişor cu scară punctează compoziţia: ele rezolvă accesul către nivelul superior. Mica „piaţetă“ – sau curte de onoare – din faţa bisericii a fost, probabil, gîndită ca spaţiu de adunare pentru domn şi suita sa, înainte şi după slujbă. Pentru noi, este un spaţiu din care putem să cuprindem vizual biserica şi clădirile care o înconjoară.

Pare destul de limpede că prezenţa amplului palat al voievodului a determinat fastul ambianţei şi bogăţia decorului, transformînd întregul ansamblu de la Hurezi într-o „mănăstire rezidenţială“ domnească. Fiindcă, din jurnalul lui Brâncoveanu şi din cronici rezultă limpede că mănăstirea Hurezi este unul dintre locurile în care Brâncoveanu se ducea de Paşti, rol pe care îl împărţea cu casele domneşti de la Obileşti sau cu reşedinţa din cadrul Mănăstirii Dintr-un Lemn. Alături de ele, casele de la Doiceşti şi cele din dealurile Piteştilor erau vizitate în vremea culesului viilor, în timp ce palatele de la Tîrgovişte, Potlogi şi Mogoşoaia, mai vechea curte de la Brâncoveni, erau locuri de popas mai îndelungat al domnului.

Toate sînt locuri de vilegiatură avant la lettre, iar Constantin Brâncoveanu face începuturile cu zidirea mănăstirii Hurezi.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: L. Brătuleanu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

horoscop jpeg
Horoscop vineri, 22 noiembrie. Un nativ încheie relațiile toxice si un altul e tentat să-și înșele partenerul
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de vineri, 22 noiembrie.
matt gaetz jpg
Matt Gaetz s-a retras din cursa pentru funcția de procuror general al SUA. El este anchetat pentru sex cu minori şi consum de droguri
Matt Gaetz, senator republican de Florida, şi-a anunţat joi decizia de a se retrage din cursa pentru funcţia de procuror general al SUA, pentru care a fusese nominalizat de Donald Trump.
Iosif Stalin citind ziarul (© Wikimedia Commons)
Cine a fost Vassili Grossman, scriitorul care îl avea pe Stalin ca cel mai fidel cititor al său. Cum a devenit un soldat adevărat
La începutul războiului, Vassili Grossman era un scriitor în vârstă de 36 de ani, gras, purtând ochelari și nepotrivit pentru front. Trecuse prin Marea Teroare ca prin fața plutonului de execuție. Într-un articol din 20 noiembrie 1942, semnat de Vasili Grossman, apar cuvintele: „Un vânt de fier îi
Dacian Cioloș FB jpg
Dacian Cioloş anunță că o votează pe Elena Lasconi: „Singura care pare că nu are legături cu sistemul corupt”
Fostul președinte REPER, Dacian Cioloș, a mărturisit joi că își gândește strategic votul la alegerile prezidențiale 2024 și a anunțat că o va vota pe Elena Lasconi, candidata USR, partid pe care, de asemenea, l-a condus.
candidati alegeri 24 aprilie jpg
Nevoia de mare coaliție împotriva corupției
Ajunși în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare (acestea din urmă intrate în umbră, să o recunoaștem), se constată câteva aspecte îngrijorătoare pentru societatea românească.
banner tavi clonda png
Tavi Clonda, acuzat că a copiat 1/1 o melodie grecească. Ce implicare a avut și Gabriela Cristea în proiectul soțului
Tavi Clonda nici bine nu a lansat versiunea live a celei mai noi melodii, „Banii”, căci acuzațiile de plagiat făcute de Viperele Vesele nu au întârziat să apară. Ce informații au ieșit la iveală, descoperiți din rândurile de mai jos.
zidari constructii jpeg
Programul masiv de investiții PSD transformă România în lider al Uniunii Europene la lucrările de construcții
În timp ce lucrările de construcţii au scăzut cu 0,1% în Uniunea Europeană şi în zona euro în septembrie, comparativ cu luna precedentă, România a consemnat cel mai semnificativ avans în rândul statelor membre, arată datele publicate de Eurostat.
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Alianța României cu Germania Nazistă în Al Doilea Război Mondial. De ce a luat mareșalul Ion Antonescu această decizie
În urmă cu 84 de ani, pe 23 noiembrie, mareșalul Antonescu a semnat aderarea României la Pactul Tripartit, formalizând alianța dintre România și Germania Nazistă. A fost unul dintre cele mai controversate episoade din istoria țării și a avut multiple implicații.
vladimir putin si bomba nucleara
Putin spune că a lovit Ucraina cu o rachetă hipersonică Oreșnik
Președintele rus Vladimir Putin spune că Forțele Armate ale Rusiei au lovit, joi, Ucraina cu o rachetă hipersonică cu rază medie de acțiune. Liderul de la Kremlin precizează că este vorba despre cea mai recentă rachetă a rușilor, numită Oreșnik.