Chestionarele lui Odobescu

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Chestionarele lui Odobescu jpeg

În anii 1871-1873, Alexandru Odobescu, pe atunci ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, trimite către învăţătorii satelor din România ordinul de a răspunde la un chestionar referitor la „antichităţile“ aflătoare pe teritoriul satului, amplasarea, descrierea şi starea lor; era cerută totodată şi reproducerea legendelor locale legate de acestea, sau fapte petrecute în legătură cu ele. Chestionarele completate, aflate în opt volume la Biblioteca Academiei Române (ms.223-230), fac parte din bibliografia obligatorie a cercetătorilor şi restauratorilor edificiilor din mediul rural. Totodată, ele conţin informaţii dintre cele mai interesante referitoare la mentalităţi şi aspiraţii, moduri de viaţă, dar şi ilustratoare pentru felul de a privi al lumii săteşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea. În scurte vorbe, chiar ele sînt „monumentabile“, piese valoroase ale unui patrimoniu ce merită studiat, pentru a înţelege mai profund cîteva secole de viaţă rurală românească. 

Bazate în bună măsură şi pe Chestionarele lui Odobescu, studiile întreprinse pînă acum arată că în secolul al XVII-lea, cu precădere în perioada domniei lui Matei Basarab, boierii încep să-şi construiască ample reşedinţe pe moşiile pe care le deţin. Curţile boiereşti – fiindcă astfel s-au numit pînă tîrziu, la jumătatea secolului al XX-lea – erau ansambluri vaste, înconjurate cu ziduri puternice, aşezate de regulă pe o înălţime. Casa boierului, anexele destinate slujitorilor şi slujbaşilor se aflau toate alipite la interiorul zidului de incintă, astfel încît suprafaţa de teren neconstruită a curţii putea adăposti sătenii cu bunurile lor, în cazul în care trupe străine sau grupuri răzleţe de atacatori făceau incursiuni de jaf. Alipită acestei incinte, o alta, mai mică, închidea curtea bisericii, în fapt o capelă, locul în care boierul şi familia lui participau la slujba religioasă. Adeseori, acesta era şi locul de îngropare al familiei boierului şi destule astfel de biserici, devenite între timp biserici parohiale, păstrează încă mormintele celor care le-au construit. 

Aproximativ 60 de astfel de ansambluri de curte sînt atestate a fi fost ridicate în Ţara Românească în secolul al XVII-lea. 

O astfel de reşedinţă era cea construită la Băjeşti, Argeş, în 1666, la porunca marelui ban Mareş. Plasată pe o faleză înaltă, curtea era înconjurată cu ziduri puternice, „în forma unei cetăţui“ – cum ne informează Chestionarul completat pentru satul Băjeşti. În interior, alipită zidului, era casa marelui ban. Pe latura de sud a curţii, altă incintă – cu ziduri înalte şi turnuri de colţ prevăzute cu guri de tragere – înconjura biserica. 

Astfel descrisă, curtea lui Mareş Băjescu ilustrează caracterul de apărare pe care îl aveau asemenea ansambluri în epocă. Ea se diferenţiază totuşi de acestea din urmă prin cîteva detalii, pe care tot Chestionarul le scoate în evidenţă. Aflăm astfel că reşedinţa era dotată cu o baie – prevăzută cu canale pentru apă caldă şi rece – iar ferestrele casei erau decorate cu „tocuri de piatră vînătă săpată“, care mai existau încă la sfîrşitul veacului trecut. Şi, ultim şi grăitor detaliu, Chestionarul consemnează prezenţa unui heleşteu în imediata apropiere a curţii, în mijlocul căruia se ridica, pe stîlpi de zidărie, un foişor accesibil direct din curte printr-un „pod de aramă, aşezat tot pe stîlpi de piatră, pe care se preumbla zisul Mareş cu familia sa şi privea la mulţimea şi frumuseţea peştilor“. Pare limpede că marele ban dorea o locuinţă îmbogăţită cu elemente care să-i confere confort şi un caracter reprezentativ. 

Astăzi, incinta curţii mai păstrează doar porţiuni de zid şi bolţile pivniţei casei. Alături însă, fosta capelă de curte – devenită în timp biserică parohială a satului – a beneficiat de o recentă şi îngrijită restaurare făcută de doamna arhitect Constanţa Carp. Poate că la vederea rezultatelor, autorităţile locale se vor hotărî să restaureze şi partea laică a ansamblului. Iar Chestionarele lui Odobescu îşi vor dovedi încă o dată utilitatea.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: Remon Proiect

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.