Charlottenburg e fruntea!

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Charlottenburg e fruntea! jpeg

Ap─ârut─â la Timi┼čoara acum patru ani, cartea lui Teodor Octavian Gheorghiu, Locuirea tradi┼úional─â rural─â din zona Banat-Cri┼čana, este una dintre lucr─ârile care completeaz─â str─âlucit bibliografia de arhitectur─â ┼či urbanism a ultimilor 20 de ani. Al─âturi de lucr─âri de doctorat ┼či c─âr┼úi ale colegilor s─âi de genera┼úie sau ale noilor genera┼úii de cercet─âtori ÔÇô unii dintre ei ├«ndruma┼úi chiar de autor ÔÇô, cartea profesorului Teodor Octavian Gheorghiu reconstruie┼čte un peisaj arhitectural care a fost adesea ocolit.

Dacă autorul face o istorie impecabilă a satelor bănăţene, nu mai puţin se desprinde din carte un aspect care este arareori prezentat: evoluţia Banatului sub ocupaţia austriacă. Chiar dacă Banatul este o regiune mai mare, împărţită de graniţe statale apărute după Primul Război Mondial, Banatul românesc conţine în el toate datele pe care le putem lua în considerare pentru a putea defini evoluţia, de mai bine de două secole, a întregii regiuni.

Ac┼úiunile Cancelariei Imperiale de la Viena dup─â 1716 ÔÇô anul ├«n care habsburgii cuceresc Banatul de la Imperiul Otoman ÔÇô stau m─ârturie pentru o g├«ndire eficient─â a administra┼úiei care vrea s─â foloseasc─â la maximum poten┼úialul unui teritoriu. Adic─â ÔÇô mai ├«nt├«i m─âsoar─â ┼či inventariaz─â ceea ce exist─â. De aici, ridicarea topografic─â numit─â ÔÇ×iosefin─âÔÇť, fiindc─â este ├«ncheiat─â sub domnia lui Iosif al II-lea. Ea cuprinde ├«ntregul teritoriu, cu indicarea reliefului, a c─âilor de acces ┼či de circula┼úie, cu fiecare sat ┼či c─âtun. Pasul al doilea este cel de estimare a poten┼úialului ┼či de g─âsire de solu┼úii pentru exploatarea eficient─â a resurselor. De aici rezult─â o prim─â observa┼úie: resursa uman─â local─â e prea redus─â pentru un asemenea teritoriu. Solu┼úia este colonizarea. Ea se va face ├«n mai multe etape ┼či va propune, unor popula┼úii din cadrul imperiului ┼či din afara lui, o nou─â via┼ú─â, un nou mod de trai ┼či speran┼úa unui viitor mai bun pentru genera┼úiile urm─âtoare.

La fiecare etap─â de colonizare, statul aloc─â bani, stabile┼čte amplasamentele noilor sate ├«n raport cu resursele naturale ┼či caut─â coloni┼čti printre comunit─â┼úile ÔÇ×specializateÔÇť ├«n domenii legate de utilizarea acelora┼či resurse naturale, cum ar fi agricultur─â, minerit etc. A┼ča ├«nc├«t germani, francezi, italieni, cehi, slovaci se al─âtur─â rom├ónilor ┼či s├«rbilor localnici. ├Än func┼úie de locul destinat noilor a┼čez─âri, Cancelaria ├«ntocme┼čte planuri ale localit─â┼úilor, ale locuin┼úelor ┼či gospod─âriilor; ├«n func┼úie de fondurile alocate, coloni┼čtii primesc ┼či materiale de construc┼úie.

Una dintre aceste localit─â┼úi este Charlottenburg. ├Äntemeiat ├«n 1770-1771, ├«n cadrul celei de-a doua coloniz─âri, satului i se ├«ntocme┼čte un plan pu┼úin obi┼čnuit. Accesul se face prin trei drumuri care debu┼čeaz─â ├«ntr-un inel de circula┼úie ce separ─â cele dou─â zone ale satului: cea aflat─â ├«n proprietate comun─â, din centru, ┼či cea a ┼čirului de gospod─ârii a┼čezate radial. Secretul acestei forme neobi┼čnuite: localitatea era destinat─â produc┼úiei de m─âtase. Fiecare cas─â ├«┼či avea propria cresc─âtorie de viermi de m─âtase ┼či instala┼úii pentru extragerea firelor. Zona central─â, cea din interiorul inelului, era plantat─â cu duzi ÔÇô perfect─â pozi┼úionare a sursei de hran─â pentru viermii de m─âtase ai fiec─ârei gospod─ârii. Am fost ┼či s├«nt ┼či acum fascinat─â de aceast─â ÔÇ×eficien┼ú─â ├«n exploatareÔÇť a ├«ntregii localit─â┼úi, realizat─â ├«nc─â de la ├«nceput pe baza unei planific─âri adaptate la teren, la resurse ┼či la func┼úiunea propus─â. Iar ├«n cartea lui, Teodor Octavian Gheorghiu ne l─âmure┼čte asupra modului de g├«ndire care a produs un asemenea exemplu de ÔÇ×bun─â guvernareÔÇť.

Ast─âzi, c├«nd urma┼čii coloni┼čtilor veni┼úi din Tirol s-au ├«ntors ├«n zona ├«n care ├«┼či aveau r─âd─âcinile, satul Charlottenburg p─âstreaz─â ├«nc─â o parte a tr─âs─âturilor care i-au f─âcut faima. De aceea, zona central─â se afl─â ├«nscris─â ├«n Lista Monumentelor Istorice, cu indica┼úia TM-II-s-A-06198.

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: ro.wikipedia.org

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.