Cetatea Devei – faza sacrificiului pe incinte...

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Cetatea Devei – faza sacrificiului pe incinte    jpeg

Există monumente, construcţii, clădiri vechi pentru care trecerea timpului este fatală, la ea adăugîndu-se nepăsarea. Începută în 2007 cu surle, trîmbiţe şi emisiuni TV (ca să fim în trendul epocii...), reabilitarea Cetăţii Devei s-a înfundat după doar doi ani, în catacombe birocratice suficient de dubioase pentru a justifica expresia „s-a furat şpaga“. Pînă şi schelele de lemn s-au scorojit sub vînturi şi ploi, astfel încît, în 2011, deveniseră inutilizabile. În acelaşi an, publicam în Dilema veche, tot la această rubrică, articolul „Cine se sacrifică pentru Cetatea Devei?“, cu denumirea sugerată de o legendă maghiară, foarte asemănătoare cu cea a meşterului Manole, legendă în care soţia meşterului zidar Kelemen a fost ademenită în vîrful cetăţii, ucisă şi arsă, pentru ca cenuşa ei să dea consistenţă mortarului folosit pentru construcţie.  

Deşi sacrificarea de către electorat a fostului primar, în urma alegerilor din 2012, nu a avut nici pe departe conotaţiile simbolice ale bietei neveste de zidar, totuşi, în primăvara lui 2013, lucrările s-au reluat – evident, primul lucru fiind ridicarea unor schele noi, pe bani deloc puţini, dată fiind anvergura lucrărilor. De sacrificat, s-au mai sacrificat (pecuniar) UE, care a finanţat lucrările cu echivalentul a 22 de milioane de lei, Guvernul României cu 3,3 milioane de lei, şi administraţia locală, care pune la bătaie 13 milioane de lei. Lucrările la incintele II şi III ar trebui să fie terminate în 2014, cînd monumentul va fi redeschis oficial pentru vizitatori.  

Dacă vorbim despre incintele II şi III, apare – pe bună dreptate – problema incintei I. De fapt, incinta I este şi cea mai spectaculoasă, practic „inima“ cetăţii, cea mai bine păstrată şi care ar oferi turiştilor maximum de informaţii arhitectonice şi militare. Din informaţiile apărute în presa locală, reiese că proiectul de reabilitare a incintelor a fost „rupt“, în sensul în care fosta administraţie a preferat să separe incinta I de celelalte două, în condiţiile în care legătura dintre ele este de domeniul evidenţei. Urmaşii administrativi s-au văzut în faţa unei grele moşteniri: două incinte finanţate, cum am explicat deja, iar o a treia – de fapt, prima în ordinea importanţei – lăsată exclusiv pe seama bugetului local. Iar banii necesari nu sînt deloc puţini – 4,6 milioane de euro! Plus accesul echipelor de constructori – seamănă cu reparatul casei fără repararea acoperişului. Sprijinul Guvernului pare să fie din nou singura soluţie, toată lumea face diligenţe pentru obţinerea banilor, în condiţiile în care interesul turistic pentru Cetatea Deva este în creştere – chiar şi aşa, pe jumătate reabilitată. În lunile iunie şi iulie ale acestui an, peste 20.000 de persoane au vizitat cetatea, fie pentru că lucrările sînt în sine interesante, fie pentru a admira panorama – se vede la zeci de kilometri depărtare, privirile ajung la masivele muntoase Retezat şi Parîng, spre sud, şi spre culmile Apusenilor, la nord.

Cetatea Deva este principalul monument al oraşului, una dintre cele mai bine păstrate fortificaţii de acest tip din Transilvania. Atestată documentar din 1269, sub denumirea de Castrum Deva, această cetate avea rolul de a apăra unul dintre capetele defileului Mureşului – la celălalt capăt aflîndu-se Cetatea Şoimoş (Lipova), într-o stare de degradare avansată. Dealul pe care se află cetatea este un vechi con vulcanic şi se ridică la 180 de metri deasupra Devei, fiind declarat monument al naturii.  

În 1849, pulberea depozitată în cetate a sărit în aer, provocînd distrugeri masive şi aducînd fortificaţia aproximativ în starea în care se găseşte astăzi. Lucrările de reabilitare urmăresc consolidarea zidurilor, refacerea formei incintelor şi a unor încăperi, precum şi amenajarea traseelor de vizitare.  

Alexandru Gruian este jurnalist, dr. al Universităţii „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia. Cea mai recentă carte publicată: F. Brunea-Fox – Reporterul cu ochi multiplu, Editura Comunicare.ro. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.