Casa Teodorenilor, blocul locatarilor

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
Casa Teodorenilor, blocul locatarilor jpeg

La numărul 7 al discretului Fundac Zlataust din Iaşi, din cei 1087 mp de teren şi clădirea cunoscută drept „Casa Teodorenilor“ n-au mai rămas acum decît buruieni înalte şi înţepătoare, înconjurate de o plasă verde, din aceea care anunţă un viitor şantier. 

În anii ei de glorie de la începutul secolului trecut, „Casa Teodorenilor“ era numită „cea mare“ (spre deosebire de cea a bunicilor, cu care se afla faţă în faţă) şi avea mai multe odăi, la care se ajungea urcînd cîteva trepte. După istoricul ieşean Ion Mitican, salonul reprezenta însă locul central în care se adunau membrii familiei Teodoreanu să citească literatură, să primească oaspeţii şi să-l asculte pe tenorul Enrico Caruso la gramofonul cu trombon – mare minune a timpului. 

Pînă în 2005, ca un omagiu adus lui Ionel şi Păstorel, „Casa Teodorenilor“ era protejată prin lege, aflîndu-se pe Lista naţională a monumentelor istorice, loc de unde însă a dispărut subit în luna iunie, printr-un Ordin al ministrului Culturii şi Cultelor. Şase luni mai tîrziu, proprietara, o funcţionară de la Cadastru, ai cărei înaintaşi o cumpăraseră de la Teodoreni în 1951, a vîndut terenul şi clădirea unor investitori imobiliari, pentru 245.000 de euro. Deşi ajunsese într-o stare avansată de degradare, aceştia n-au investit un leu în imobil, vînzîndu-l, după patru ani, unei firme din Suceava, deţinute de un fost senator procopsit cu avere după afaceri cu alcool şi butelii. În primăvara lui 2010, fostul parlamentar a dărîmat casa, în ciuda unei anumite emoţii declanşate la nivel local de mass-media şi a anunţat că vrea să ridice în loc un bloc. Deşi oamenii de azi nu prea mai au timp de melancolii, iar oraşul este în mare parte nou, făcînd din ce în ce mai uitată faţa lui veche, undeva, în subconştientul colectiv, s-au declanşat revolta şi stupoarea că un punct important din trecutul fizic şi mental – liniştit, regretat şi ideal – urma să fie şters de pe faţa pămîntului. Aici, în această casă asasinată cu lovituri de buldozer, în cea de lîngă ea, devenită locaş pentru bunicii scriitorului (din fericire, aceasta a fost renovată în regim de monument istoric de un alt proprietar), precum şi în împrejurimile lor se născuseră, totuşi, cărţi de referinţă ale lui Ionel Teodoreanu şi ale copiilor care am fost: Uliţa copilăriei sau În casa bunicilor. 

Mai mult de ochii lumii, în timpul demolării au venit la faţa locului angajaţi de la Direcţia Judeţeană de Cultură, au găsit o greşeală, minoră, în actele demolatorilor, pentru ca la sfîrşit să ridice din umeri şi să spună: „Nu mai putem face nimic!“. 

Deşi familia Teodoreanu, Ionel şi Păstorel în special, a contribuit prin activitatea ei la imortalizarea unor feţe ale Iaşiului care altfel ar fi fost pierdute, lui Ionel datorîndu-i-se, în plus, clasica trilogie La Medeleni, nici una dintre autorităţile locale nu a simţit vreodată nevoia amenajării unui muzeu în această casă, rod al unei achiziţii a ei. Economia „duduia“ pentru altele. 

În 1951, la momentul vînzării imobilelor, Ionel Teodoreanu, aflat la Bucureşti, a primit prin poştă partea sa din banii primiţi de familie, prilej de amarnică tristeţe. „A venit azi un mandat poştal / Aducînd acasă nişte mii / Şi m-am fost umplut de-o mie una de melancolii. / Niciodată, niciodată n-o să mă mai duc / La zăplazul unde sta Nănoaia, dar ş-un nuc / Niciodată, niciodată umbra n-o să-mi mai arate / Pe copilul sprinten şi năuc. / Dus-au de veci cireşul, părul, via, / Care aveau porecle dulci în amintire; / Ţîrîie a jale în mine greier-greieraş subţire / Şi e scrum acum la poartă ce-a fost foc: copilăria. / S-a vîndut cu acte casa de la Iaşi. / Mîini străine au cules-o în spaţiu. / Unde eşti, bătrînul meu Horaţiu? / Cu paharul gol de ce mă laşi?“. N-avea de unde să ştie Ionel Teodoreanu că viitorul poate fi şi mai urît de-atît.   

Sorin Cristian Semeniuc este doctorand al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.