Casa de Piatră

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
Casa de Piatră jpeg

Gîrda de Sus, Arieşeni şi undeva sub tîmpla muntelui, Casa de Piatră. Cîteva case, nu mai mult de 10-15, încheiate cu bîrne de lemn, ridicate pe lespezi, sau, rareori, cu temelie de piatră; fără drum, fără număr la casă. Şi eu, cu pantofiorii mei de oraş, cu geanta pe umăr şi telefonul în mînă, aştept lîngă maşină... să apară cineva.

Aşa am cunoscut-o pe Ioana. Ioana şi atît. Ioana care ne spune: „Haideţi înăuntru, am mîncarea pe foc!“ În casă e cald, o pisică mi se strecoară în poală, îmi e foame şi nu ştiu prea bine unde am nimerit. Fata se poartă firesc, nu ne cunoaştem, dar e primitoare, grăbită să-şi termine treaba. Peste vreo jumătate de oră, apare Vasile, gazda abia ştiută din istorisiri – apoi apar mama şi tatăl său, şi încă doi-trei bărbaţi.

Mă simt deja ca acasă, în jurul mesei ne înghesuim pe bănci, pe scaune, mai intră cineva, încă o farfurie, un pahar, pricep acum de ce bucătăria e mare şi plita – încărcată cu oale. Vorba domoală îşi face loc, îşi găseşte făgaşul între noi, cei veniţi de cu seară şi cei ce ne-au primit în casa şi în satul lor cît un căuş de palmă. Pentru că ştiu să povestească şi să asculte deopotrivă.
Aşa ni s-a deschis „uşa“ Casei de Piatră. Nu ne-am simţit nici turişti, nici străini de locuri. A doua zi am umblat prin sat, dintr-o curte în alta; „doar sîntem între ai noştri“ – ne spun gazdele. În cele din urmă, mergem la... muzeu. Un muzeu în poiană, o casă de lemn între altele asemeni, suspendate pe lespezi de piatră.
 
Deschidem uşa căsuţei. Miroase a lemn, a iarbă umedă şi, în întuneric, încep să disting cîte o unealtă, o haină, cîteva opinci şi vase vechi. Nu le recunosc pe toate, le ating şi le scot la lumină. Vasile le-a adunat laolaltă, pe unele le-a curăţat şi le-a aşezat frumos pe cîte o poliţă, celelalte îşi aşteaptă rîndul. Lucruri făcute de mînă, purtate, folosite ani de zile. Fiecare îşi are povestea sa, aflu de unde vine, cine l-a meşteşugit şi cînd, cine l-a stăpînit. Crîmpeie de viaţă strînse la un loc, însufleţite încă o dată.

„Nu ştiu cîţi or să le vadă – copiii noştri, noi, oameni de prin alte părţi. Dar nu vreau să se piardă. În vale, lumea e altfel, trăieşte repede şi din pripă. Vine cîte unul şi întreabă cum erau moţii... ca şi cum n-ar mai fi. Dar eu ce sînt?... Şi tata, şi ceilalţi...“

Iar eu ascult, parcă, o altă istorie a locului despre care citisem, despre care credeam că ştiu cîte ceva. Tînărul din faţa mea îmi arată curînd că mai am multe de aflat. Îmi povesteşte firesc despre Apusenii lui, trece de la un veac la altul, din legendă pînă mai ieri, îmi vorbeşte despre Avram Iancu ca şi cum l-ar fi cunoscut, ca pe atîţia alţii. Înţeleg de ce căsuţa asta îi e atît de dragă, cum de el şi sătenii lui i-au găsit rostul chiar dacă nu vor fi fost niciodată într-un muzeu. „E bine să nu uiţi, ca să nu te simţi, sau – mai rău – să nu fii dezrădăcinat.“

Am mai stat o zi şi încă o noapte. Am urcat pe munte, am văzut grote, am bătut cărări întortocheate şi ne-am întins pînă noaptea tîrziu la un pahar de vorbă cu aceiaşi oameni care ne-au călăuzit peste zi. Şi, poate nu întîmplător, ultimul drum l-am făcut la Peştera Gheţarul de la Vîrtop – Peştera Minunată, adăpostul neştiut, timp de veacuri, al moţilor, dăltuit parcă în piatră şi gheaţă.
Privit de acolo, de sus, cătunul pare mai curînd o aşezare în miniatură, risipită în splendoarea de culori şi lumină, ascunsă în frunziş şi stîncărie. De jur împrejur – munţii şi, cît vezi cu ochii – pădurea verde, foşnitoare.

Asta e Casa de Piatră. Cîţiva oameni, cîteva case şi multă, multă viaţă.

Sorina Săvulescu este avocat. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.