Bumbeşti-Livezeni

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Bumbeşti Livezeni jpeg

Dînd o căutare pe Internet pentru Defileul Jiului, am găsit numeroase referiri la „Heirup, heirup, cad stînci de fier // în lupta dusă de brigadier“. Brigadierii erau cei aproape 28.000 de tineri care au lucrat în 1948, timp de şapte luni, la „Şantierul Naţional de Muncă nr. 1 «Gheorghe Gheorghiu-Dej»“. Şi au reuşit să încheie ultimul tronson al legăturii peste munte: drumul şi calea ferată dintre Bumbeşti şi Livezeni. Se pare că, pentru mulţi dintre noi, alăturarea celor două nume evocă doar acest eveniment.

Dar eu nu despre asta vreau să vorbesc, ci despre ceva care este în general trecut sub tăcere şi/sau necunoscut: spectaculozitatea traseului, obţinută prin aplicarea unui amplu şi excelent proiect ingineresc într-o natură şi ea spectaculoasă.

Povestea căii ferate este una neaşteptat de veche. Ea începe înainte de 1870, cînd autorităţile aflate de o parte şi de alta a Carpaţilor – Statul român şi Imperiul austro-ungar – îşi pun problema unei legături peste munte, în scopul valorificării resurselor din zona Petroşani. În 1870 se deschide linia Simeria-Petroşani, în 1877 – tronsonul Petroşani-Lupeni; în 1916 se încheie o parte a legăturii dintre Tg. Jiu şi zona minieră. Pînă în 1931, se fac studii, măsurători cartografice şi variante de traseu, în paralel cu executarea unor porţiuni de cale ferată, de-a lungul defileului; reînceput în 1937, şantierul continuă chiar şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi lucrările avansează mai lent şi se încheie – cum am văzut – în 1948, cu cei 31 de km ai căii ferate dintre Bumbeşti şi Livezeni.

Dacă informaţiile de mai sus – extrase din D. Iordănescu, C. Georgescu, Construcţii pentru transporturi în România, Vol. I, Bucureşti: CCCF, 1986 – mi s-au părut relevante pentru efortul ingineresc pe care îl ilustrează, o vizită în defileu m-a cucerit cu totul.

Calea ferată şi şoseaua sînt ca două panglici care se suprapun, merg alăturat, trec una sub alta, se strecoară într-un aparent joc rezultat din adaptarea lor la defileul îngust. Urmărită de pe şosea, calea ferată dispare adesea în munte, îl traversează sau merge în tuneluri închise doar parţial în stîncă, susţinute de puternice ziduri şi arcaturi de sprijin – aşa-numitele viaducte de coastă –, traversează văi şi pîraie. Viaducte, poduri şi podeţe, pasaje, tuneluri se succed în mod neaşteptat şi creează, împreună cu natura înconjurătoare, un spectacol unic.

Sigur că ne-am fi aşteptat ca – măcar cei 31 de km dintre Bumbeşti şi Livezeni – să constituie unul dintre cele mai vizitate trasee turistice. Mici locuri de parcare ar fi putut să puncteze drumul, acolo unde priveliştea merită admirată mai îndelung. Explicaţii şi desene ale celor două căi – cea ferată şi cea auto – ar trebui să-i lămurească pe neavizaţi asupra faptului că străbat un traseu de excepţie şi să le dea minime informaţii. În plus, fiindcă în discuţie se află construcţii făcute din beton armat, cărămidă şi metal, acestea ar trebui întreţinute constant. Şi tot permanentă ar trebui să fie şi grija pentru vegetaţia înconjurătoare. Cu alte cuvinte, mă refer aici la ceea ce în termeni tehnici se numeşte întreţinerea şi punerea în valoare a traseului.

Fără exagerare, nu există multe locuri în lume atît de spectaculoase. Pe de o parte, un defileu cu imagine puternică, o natură „în forţă“, sălbatică; pe altă parte, drumul şi calea ferată, rezultate ale unei intervenţii umane de excepţie, la fel de spectaculoase ca mediul natural înconjurător. Împreună, ele alcătuiesc o remarcabilă „operă combinată a naturii şi a omului“ – cum se defineşte noţiunea de peisaj cultural în documentele UNESCO-ICOMOS. Un extraordinar şi dinamic peisaj cultural românesc pe care îl cunoaştem prea puţin şi pe care nu îl întreţinem, nu îl punem în valoare şi nu îl promovăm. Şi pe care îl vizităm extrem de rar! 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: welcome2romania.wordpress.com

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Citroen e C3, model low cost electric v1 cropped jpg
Unul dintre cei mai mari producători auto din Franța recheamă la service automobile din toată Europa
Citroën extinde în Europa rechemarea modelelor C3 și DS3 din cauza problemelor la airbag-urile Takata, 98.000 de vehicule urmând să ajungă la service până la sfârșitul lunii ianuarie, a anunțat grupul Stellantis.
profimedia 0953516379 jpg
Ce impact au loviturile cu arme cu rază lungă de acțiune în Rusia, potrivit șefului armatei ucrainene
Intensificarea atacurilor cu arme cu rază lungă de acțiune în Rusia a dus la o scădere considerabilă a utilizării muniției de artilerie de către forțele ruse, potrivit șefului armatei ucrainene Oleksandr Sirski.
image png
România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina
România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina – EUFOR, cea mai mare operație multinațională din Balcanii de Vest desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC).
incendiu turcia jpg
Catastrofă în Turcia. Bilanțul incendiului de la hotel ajunge la 66 de morți și 52 de răniți
Autoritățile din Turcia au anunțat ultimul bilanț al incendiului care a cuprins hotelul din stațiunea de schi Bolu. Cel puțin 66 de persoane și-au pierdut viața, iar un număr de 53 sunt răniți transportați la spitalele din Ankara și Istranbul. Hotelul era ocupa în proporție de peste 90%
oua ochi istock jpg
Ce să adaugi în tigaie pentru ouă ochiuri perfecte, ca la restaurant. Ingredientul surpriză pe care puțini l-ar ghici!
Mulți dintre noi putem avea impresia că ouăle ochi sunt un preparat banal, care nu poate fi modificat prea mult. Însă, chiar și atunci când vine vorba despre o rețetă atât de simplă, există modalități de a o îmbunătăți!
Robert Fico FOTO Profimedia jpg
Slovacia: premierul Robert Fico este acuzat că pregătește ieșirea Slovaciei din UE
Liderul opoziției slovace, Michal Simecka, a inițiat marți o moțiune de cenzură împotriva guvernului naționalist de stânga, acuzându-l pe premierul Robert Fico că ar pune bazele unei eventuale retrageri a Slovaciei din Uniunea Europeană, informează Reuters.
Homo erectus – primii hominini care au depășit „rubiconul cerebral” jpeg
Descoperire arheologică remarcabilă! Locul din România unde au fost identificate cele mai vechi urme de locuire umană din Europa, datând de peste 1,95 milioane de ani
O teză publicată în anii '60 de unul dintre pionierii arheologiei preistorice românești, Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, și anume că homininii au trăit pe teritoriul României în urmă cu aproximativ două milioane de ani, nu doar că a reapărut în actualitate, odată considerată căzută în desuetudine,
image png
Un grup german va construi o nouă fabrică în România
Un grup german specializat în construcția de componente auto va construi o a doua fabrică în România, lucrările urmând să fie finalizate în toamnă, iar demararea producției fiind programată pentru finalul anului.
image png
Studiu: O treime din Arctica a devenit sursă de emisii de carbon. Semnalul de alarmă pe care îl trag cercetătorii
Potrivit unui nou studiu, o treime din tundra, pădurile și zonele umede din Arctica au devenit o sursă de emisii de carbon, pe măsură ce încălzirea globală pune capăt miilor de ani de stocare a carbonului în unele părți ale nordului înghețat.