Biserica Mănăstirii Stelea din Tîrgovişte

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Biserica Mănăstirii Stelea din Tîrgovişte jpeg

Cînd sînt întrebată cum arată arcele piezişe moldoveneşti, cele care fac parte din repertoriul bisericilor de dincolo de Milcov, îi trimit pe cei interesaţi la Tîrgovişte. Pare ciudat, dar aşa este, biserica moldovenească cea mai apropiată de Bucureşti se află în vechea capitală a Ţării Româneşti.

Construită în cadrul ansamblului mănăstiresc ridicat de Stelea spătarul în secolul al XVI-lea, pe locul pe care se aflase biserica zidită de acesta, mănăstirea ridicată de meşterii trimişi de Vasile Lupu în 1645 trebuia să fie un simbol al păcii încheiate cu Matei Basarab. Conform aceleiaşi înţelegeri, acesta din urmă construieşte şi el o biserică dincolo de Milcov, la Soveja. Doar că, dacă Vasile Lupu îşi pune tot zelul şi o finanţare generoasă în scopul afirmării prestigiului său şi dispune să se construiască o biserică foarte asemănătoare cu cea a Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, nu acelaşi lucru se petrece cu Matei Basarab, care construieşte la Soveja, în Moldova, o biserică mult mai modestă. După unii cercetători, el îşi exprimă, astfel, neîncrederea în raport cu durata păcii; alţii susţin că domnitorul muntean e pur şi simplu mai atent la cheltuirea banilor decît cel moldovean.

Cît despre alegerea locului bisericii, pare să fi fost o decizie uşoară pentru Vasile Lupu: lîngă vechea biserică a lui Stelea se afla mormîntul tatălui voievodului, vel aga Nicolae Coci, aşa cum apare scris în pisanie.

Ei bine, dacă vă duceţi la Tîrgovişte şi dacă vreţi să vedeţi modelul de la Trei Ierarhi, „adaptat“ realităţii valahe, mergeţi la Stelea. Este o bună ocazie pentru a admira un exemplu unic de transfer de forme moldoveneşti în peisajul arhitectural al Ţării Româneşti. Şi ele nu se reduc doar la arcele piezişe care susţin cele două turle ale bisericii.

Încă de la exterior, volumul înalt, susţinut de contraforturi şi de un soclu puternic de piatră, bazele stelate ale turlelor anunţă o arhitectură neobişnuită în raport cu alte biserici tîrgoviştene şi munteneşti. Mai frapează şi ancadramentele de piatră ale ferestrelor, avînd forme specifice goticului moldovenesc. Aceluiaşi mod de tratare îi aparţine şi singura podoabă a pridvorului închis, prin care pătrundem în biserică: ancadramentul uşii dintre cele două spaţii. Folosit frecvent în arhitectura Moldovei, goticul ajuns astfel pe teritoriul de la sud de Milcov va deveni model pentru ancadramente de uşi şi ferestre pentru aproape 40 de ani. Şi, odată ajunşi în biserică, vom putea vedea – în sfîrşit – cele două turle şi eleganta lor înălţare pe arce piezişe.

Şi mai este ceva de privit cu atenţie: pictura interioară. Proaspăt restaurată de doamna Raluca Bilţiu Dăncuş Ceicu – pictor restaurator –, ea oferă o imagine cel puţin neaşteptată. Şi asta fiindcă pictura – făcută de meşterii lui Constantin Brâncoveanu în 1705-1706 – este una de inspiraţie orientală. Ştim deja că forme decorative care se întîlnesc în pictura unor moschei din capitala Imperiului Otoman – dar şi pe cunoscutele covoare turceşti (!) – sînt preluate la edificii ridicate de Cantacuzini şi de Brâncoveanu în Ţara Românească (stucatura exterioară de la Biserica Fundenii Doamnei, stucatura interioară de la Palatul de la Potlogi, decoraţia de stuc pictat a foişorului de la Mogoşoaia şi încă altele). Şi descoperim acum încă o utilizare a acestora: împodobirea pereţilor bisericii Mănăstirii Stelea. Privită din această perspectivă, biserica nu mai este doar expresia „aclimatizării“ modelului moldovenesc, ci ilustrează o sinteză a tendinţelor din Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi la începutul celui următor.

Se mai pot spune multe despre Stelea. În ce mă priveşte, mă limitez doar la succinta prezentare de mai sus şi la îndemnul de a vizita biserica. Veţi descoperi singuri cît e de spectaculoasă!

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.