Biserica mănăstirii din Curtea de Argeş

Publicat în Dilema Veche nr. 465 din 10-16 ianuarie 2013
Biserica mănăstirii din Curtea de Argeş jpeg

S-a scris mult despre biserica mănăstirii din Curtea de Argeş, ca şi despre Neagoe Basarab, voievodul (1512-1521) care a comandat-o şi care a adus meşteri din Constantinopol sau Edirne pentru a o realiza, pe Dobromir din Tîrgovişte pentru a o zugrăvi şi pe mai marii Bisericii ortodoxe pentru a o consacra (1517).

De la Gavril Protul, martor direct al tîrnosirii bisericii, la cronicari şi călători, toţi îşi manifestă admiraţia faţă de biserică şi comanditarul ei domnesc. Descrierea făcută de cronicarul Radu Popescu mi se pare dintre cele mai semnificative: „... mănăstirea den Curtea de Argeş; care potrivă nu avea în toată lumea, mi să pare, în meşteşugul lucrurilor ce să văd, pe den afară de piatră cioplită peste tot, şi cu flori săpate peste toate pietrile şi toată biserica; ce sînt atîtea sute dă flori cît nu să află doao flori să se asemene una cu alta. În scurte cuvinte, în lume nu se află alta ca aceasta: fericit cel ce au făcut-o, fericiţi cei ce au lucrat-o: vrednici sunt de laudă. Dentr-această zidire să cunoaşte acest Neagoe-vodă că au fost cu frica lui Dumnezeu; că nu şi-au cruţat avuţiia, ci o au cheltuit întru slava lui Dumnezeu, făcînd această mănăstire cu mare chieltuială. Alta, să cunoaşte că au fost şi om înţelept, şi după lucrul mănăstirii; că toate cîte au făcut acolo, sîntu cu bună rînduială: cine va merge să vază să va mira“.

În fapt, biserica mănăstirii din Curtea de Argeş are calitatea de a fi singurul monument al arhitecturii româneşti care s-a bucurat şi se bucură încă de o popularitate de excepţie.

De la cronicarii care îi acordă o atenţie deosebită – nici o altă biserică nu beneficiază de descrieri asemănătoare –, la domnitorii de după Neagoe, care văd în ea un prototip al bisericii-necropolă voievodală, al unui Saint-Denis românesc pe care îl multiplică pînă la începutul secolului al XVIII-lea, toţi recunosc în biserica mănăstirii Argeşului un simbol al istoriei noastre. Bogata şi neobişnuita ei decoraţie în piatră, ca şi asocierea ei cu legenda Meşterului Manole au făcut din ea un edificiu exemplar al istoriei româneşti: de la istorici pînă la oamenii simpli, toţi o „recunosc“ ca purtătoare de simbol. Ea se numără, de altfel, printre puţinele edificii care sînt prezentate – alături de comanditarul său – în manualele şcolare.

În epoca modernă, biserica a fost din nou cap de afiş atunci cînd arhitectura ei i-a inspirat pe arhitecţii pavilioanelor româneşti de la Expoziţiile Internaţionale de la Paris din 1867 şi 1900. Şi atunci cînd Carol I a decis că ea va fi locul de înhumare pentru membrii familiei regale.
Restaurarea făcută de către arhitectul francez André Lecomte du Noüy în anii 1875-1887 a pus-o din nou în discuţie, de data asta printre specialişti ai domeniului.

Şi iată, acum a revenit în atenţie datorită expoziţiei ce s-a deschis pe 6 decembrie 2012 la Muzeul Naţional de Artă al României, „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului“, organizată de Secţia de Artă Veche Românească. Curatori: Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu.

Expoziţia reuneşte, în premieră, 31 din cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat pînă astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului. Atribuite zugravului Dobromir din Tîrgovişte şi echipei sale care finalizează pictura în 1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii, coordonată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Împreună cu frescele – restaurate de nume de rezonanţă ale domeniului –, sînt expuse şi alte piese de patrimoniu direct legate de construirea şi restaurarea bisericii. Alături de cele două entuziaste doamne-curator a lucrat un număr mare de persoane; împreună au reuşit să transforme expoziţia într-un eveniment. S-a adăugat astfel încă o pagină la faima bisericii mănăstirii Argeşului.

Şi, veste bună, expoziţia e deschisă pînă în 26 mai 2013. Mergeţi, merită! Şi cumpăraţi şi catalogul, e remarcabil!

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: H. Moldovan

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.