"Băile Herculane" (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 390 din 4-10 august 2011
"Băile Herculane" (I) jpeg

Nu m-am mai gîndit la Herculane în ultima vreme. De curînd am aflat că primarul localităţii a comandat un proiect pentru refacerea parcului central, cel din faţa fostului Cazinou.

Şi mi-am amintit de ultima vizită făcută la Herculane, în 2004. M-am întîlnit acolo cu un prieten englez, istoric de artă, al cărui domeniu de studiu este secolul al XIX-lea în Europa centrală şi de est. Cu alte cuvinte, ne-am dus ştiind din cărţi ce urma să vedem. Sau crezînd că ştim.

Nimic mai fals! Nici o carte nu ne pregătise pentru ce aveam să trăim din plin în cele 16 ore ale unei zile frumoase de septembrie. Ar fi trebuit să fie decorul unui film făcut de Tarkovski împreună cu Kusturica, asta în cazul în care aşa ceva s-ar fi putut întîmpla. Oricum, şi fără ei, am rîs cu lacrimi care tindeau să se transforme în plîns, m-am simţit umilită şi pe alocuri disperată, pierdută şi desprinsă de lume şi, totodată, solidară cu cei care – de nevoie şi în condiţii indescriptibile – îşi „făceau cura“ la Herculane. Şi ruşinată. Fiindcă vedeam totul împreună cu un străin, extrem de atent la toate detaliile de arhitectură şi de viaţă.

Mă simţeam nefericită fiindcă domnul venit de la Edinburgh să admire localitatea care făcea – alături de Karlovy Vari şi Marienbad – faima staţiunilor balneare din Europa centrală, nu vedea decît ruine şi ruine în devenire, tencuieli coşcovite, cîrpeli ucigătoare de orice identitate, termopane „de policlinică“ (cum le numeşte fiul meu pe cele înrămate cu PVC alb) acolo unde se „restaurase“ cîte o clădire; Hotelul Cerna – cel construit în perioada interbelică – cu faţada proaspăt vopsită în culorile drapelului naţional; un altul, monument istoric şi el, cu faţada semiîmbrăcată în faianţă neagră, de baie. O vizită „privată“, organizată cu bunăvoinţa plătită a unui localnic, ne-a lăsat să vedem interiorul cu detalii splendide ale „artei 1900“, cele care scăpaseră de elanul colectorilor de metale, ale Hotelului Dacia. Şi tot acolo, o frumoasă scară de marmură era „înviorată“ de vegetaţia care pătrundea năvalnic prin foste ferestre; camere cărora alţi „colecţionari“ le extrăseseră parchetul. Păstrate ca prin minune, unele elemente decorative, basoreliefuri, pasajul acoperit de peste Cerna, susţinut de elegante coloane de fontă, împreună cu tamburul cilindric decorat cu pictură amintitoare a frescelor de la Herculaneum, din Italia, mai sugerau cîte ceva din farmecul atît de lăudat al localităţii. Ca şi spectaculosul decor natural al Văii Cernei, domnind triumfător peste „adunătura de şandramale“, cum ar numi-o probabil doamna Alexandra Baciu. Da, articolul său din Dilema veche se suprapune perfect nu numai peste conturul României: la scară mai mică, Herculane se încadrează temeinic în atributele fundamentale ale şandramalei naţionale.

La toate astea şi la multe altele văzute şi simţite acum şapte ani – şi despre care nu voi scrie fiindcă, sincer, mi-e greu – m-am gîndit cînd am aflat de iniţiativa primarului din Herculane. Ca şi la studiile făcute acum cîţiva ani de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice împreună cu URBANPROIECT, ambele institute naţionale şi guvernamentale. Ca şi la anii mulţi pe care colega mea, arhitecta Daniela Enescu, i-a consacrat studiului staţiunilor balneare din România, la simpozioanele organizate cu elan şi uriaşe eforturi de aceeaşi persoană, în dorinţa şi speranţa de a atrage atenţia asupra felului în care o intervenţie inteligentă şi profesionist condusă ar putea să readucă, în peisajul românesc (şi european), valorile încă recuperabile ale unui loc de excepţie.

M-am mai gîndit şi la doamna Mona Muscă, cea care, ca ministru al Culturii, intenţiona să pună pe masa CSAT-ului cîteva astfel de zone din ţară, socotind că prevenirea dispariţiei lor de pe hartă ar fi un subiect vrednic de inclus între cele ale siguranţei naţionale. Şi cred că domnul primar, plin de bune intenţii, aşa cum aud, s-ar putea folosi de toate astea şi ar putea să facă din proiectul parcului doar o primă etapă a unei intervenţii de amploare, care ar fi capabilă să ne redea nu numai staţiunea Herculane în toată splendoarea ei, ci şi speranţa. 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: A. Brătuleanu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca la BSDA 2024 FOTO Inquam Photos Octav Ganea (3) jpg
Premieră în bătălia pentru Cotroceni. Sociolog din Elveția: „Candidații celor două mari forțe politice nu au mai fost în această situație”
Sociologul Daniel Sandu remarcă faptul că partidele par mai puțin importante ca oricând în bătălia pentru prezidențiale. Dovadă faptul că, spre deosebire de alte dăți, candidații celor celor două mari forțe politice, PSD și PNL, au împreună abia în jur de 40%.
profesor matematica FOTO Pixabay
Coșmarul multor elevi devine realitate: toți vor da Bacul la Matematică sau Științe. „O regulă care îi va obliga să gândească”
Elevii care vor intra în clasa a IX-a începând cu anul școlar 2025-2026 vor susține Bacalaureatul la Matematică sau Științe indiferent de profilul ales, potrivit noii legi a învățământului preuniversitar. Cu o deosebire: cine nu învață în timpul liceului Matematica intensiv va da o probă mai simplă.
supa jpg
Rețeta simplă de care ne vom îndrăgosti de la prima înghițitură! Cum pregătim supa de ciuperci cu pui
Dacă suntem în căutarea unei rețete delicioase de supă, de care nu ne vom mai sătura, avem noroc! Această mâncare de pui și ciuperci are un gust divin, de care ne vom îndrăgosti de la prima înghițitură!
masca ten jpg
Îngrijirea feței iarna! Top 3 măști naturale și hidratante în perioada rece
Îngrijirea feței iarna! Top 3 măști naturale și hidratante în perioada rece
image png
Viața amoroasă a unui cuplu a fost distrusă de dependența de filme XXX a soțului: „Filme îngrozitoare, perverse, care implicau rănirea oamenilor...”
Căsnicia de mai bine de două decenii a unui cuplu este zdruncinată de minciunile bărbatului cu privire la dependența sa de pornografie. După ce soția l-a prins cu mâța-n sac, ea cu greu își mai poate șterge imaginile din minte.
vorona (1) jpg
Destinația turistică de vis din nordul Moldovei. Peisajele impresionante care înconjoară o perlă ecleziastică vizitată și de Alexandru Ioan Cuza
În județul Botoșani, în mijlocul codrilor seculari de la Vorona, se află una dintre perlele ecleziastice din nordul Moldovei. Mănăstirea Vorona, cu un trecut de peste cinci secole, este un loc spiritual, încărcat de legende, situat într-o zonă feerică, mai ales în lunile de toamnă.
alegeri romania pixabay png
Bugetul alegerilor prezidențiale 2024. Câți bani se cheltuiesc pentru cele doua tururi de scrutin
Alegerile prezidențiale din 2024 aduc cu ele nu doar o competiție politică intensă, ci și un cost semnificativ pentru România. Candidații pentru alegerile prezidențiale și parlamentare au cheltuit până în prezent 47 de milioane de lei pentru prezidențiale și 93 de milioane de lei pentru parlamentare
coltea jpg
Clădirea din România, construită în 1704, unde se află cel mai înalt turn din țară. A ars în 1739
Nenumărați români trec zilnic pe lângă această clădire din București, însă doar foarte puțini știu cât de importantă este, cu adevărat, pentru istoria orașului. Nu doar că este cel mai vechi spital din București, dar, cândva, adăpostea și cea mai înaltă clădire de la acea vreme.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
Aderarea României la Schengen terestru: Întâlnire, vineri, între România, Austria şi Bulgaria
Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria se reunesc, vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.