"B─âile Herculane" (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 390 din 4-10 august 2011
"B─âile Herculane" (I) jpeg

Nu m-am mai gîndit la Herculane în ultima vreme. De curînd am aflat că primarul localităţii a comandat un proiect pentru refacerea parcului central, cel din faţa fostului Cazinou.

┼×i mi-am amintit de ultima vizit─â f─âcut─â la Herculane, ├«n 2004. M-am ├«nt├«lnit acolo cu un prieten englez, istoric de art─â, al c─ârui domeniu de studiu este secolul al XIX-lea ├«n Europa central─â ┼či de est. Cu alte cuvinte, ne-am dus ┼čtiind din c─âr┼úi ce urma s─â vedem. Sau crez├«nd c─â ┼čtim.

Nimic mai fals! Nici o carte nu ne preg─âtise pentru ce aveam s─â tr─âim din plin ├«n cele 16 ore ale unei zile frumoase de septembrie. Ar fi trebuit s─â fie decorul unui film f─âcut de Tarkovski ├«mpreun─â cu Kusturica, asta ├«n cazul ├«n care a┼ča ceva s-ar fi putut ├«nt├«mpla. Oricum, ┼či f─âr─â ei, am r├«s cu lacrimi care tindeau s─â se transforme ├«n pl├«ns, m-am sim┼úit umilit─â ┼či pe alocuri disperat─â, pierdut─â ┼či desprins─â de lume ┼či, totodat─â, solidar─â cu cei care ÔÇô de nevoie ┼či ├«n condi┼úii indescriptibile ÔÇô ├«┼či ÔÇ×f─âceau curaÔÇť la Herculane. ┼×i ru┼činat─â. Fiindc─â vedeam totul ├«mpreun─â cu un str─âin, extrem de atent la toate detaliile de arhitectur─â ┼či de via┼ú─â.

M─â sim┼úeam nefericit─â fiindc─â domnul venit de la Edinburgh s─â admire localitatea care f─âcea ÔÇô al─âturi de Karlovy Vari ┼či Marienbad ÔÇô faima sta┼úiunilor balneare din Europa central─â, nu vedea dec├«t ruine ┼či ruine ├«n devenire, tencuieli co┼čcovite, c├«rpeli ucig─âtoare de orice identitate, termopane ÔÇ×de policlinic─âÔÇť (cum le nume┼čte fiul meu pe cele ├«nr─âmate cu PVC alb) acolo unde se ÔÇ×restauraseÔÇť c├«te o cl─âdire; Hotelul Cerna ÔÇô cel construit ├«n perioada interbelic─â ÔÇô cu fa┼úada proasp─ât vopsit─â ├«n culorile drapelului na┼úional; un altul, monument istoric ┼či el, cu fa┼úada semi├«mbr─âcat─â ├«n faian┼ú─â neagr─â, de baie. O vizit─â ÔÇ×privat─âÔÇť, organizat─â cu bun─âvoin┼úa pl─âtit─â a unui localnic, ne-a l─âsat s─â vedem interiorul cu detalii splendide ale ÔÇ×artei 1900ÔÇť, cele care sc─âpaser─â de elanul colectorilor de metale, ale Hotelului Dacia. ┼×i tot acolo, o frumoas─â scar─â de marmur─â era ÔÇ×├«nviorat─âÔÇť de vegeta┼úia care p─âtrundea n─âvalnic prin foste ferestre; camere c─ârora al┼úi ÔÇ×colec┼úionariÔÇť le extr─âseser─â parchetul. P─âstrate ca prin minune, unele elemente decorative, basoreliefuri, pasajul acoperit de peste Cerna, sus┼úinut de elegante coloane de font─â, ├«mpreun─â cu tamburul cilindric decorat cu pictur─â amintitoare a frescelor de la Herculaneum, din Italia, mai sugerau c├«te ceva din farmecul at├«t de l─âudat al localit─â┼úii. Ca ┼či spectaculosul decor natural al V─âii Cernei, domnind triumf─âtor peste ÔÇ×adun─âtura de ┼čandramaleÔÇť, cum ar numi-o probabil doamna Alexandra Baciu. Da, articolul s─âu din Dilema veche se suprapune perfect nu numai peste conturul Rom├óniei: la scar─â mai mic─â, Herculane se ├«ncadreaz─â temeinic ├«n atributele fundamentale ale ┼čandramalei na┼úionale.

La toate astea ┼či la multe altele v─âzute ┼či sim┼úite acum ┼čapte ani ÔÇô ┼či despre care nu voi scrie fiindc─â, sincer, mi-e greu ÔÇô m-am g├«ndit c├«nd am aflat de ini┼úiativa primarului din Herculane. Ca ┼či la studiile f─âcute acum c├«┼úiva ani de Institutul Na┼úional al Monumentelor Istorice ├«mpreun─â cu URBANPROIECT, ambele institute na┼úionale ┼či guvernamentale. Ca ┼či la anii mul┼úi pe care colega mea, arhitecta Daniela Enescu, i-a consacrat studiului sta┼úiunilor balneare din Rom├ónia, la simpozioanele organizate cu elan ┼či uria┼če eforturi de aceea┼či persoan─â, ├«n dorin┼úa ┼či speran┼úa de a atrage aten┼úia asupra felului ├«n care o interven┼úie inteligent─â ┼či profesionist condus─â ar putea s─â readuc─â, ├«n peisajul rom├ónesc (┼či european), valorile ├«nc─â recuperabile ale unui loc de excep┼úie.

M-am mai g├«ndit ┼či la doamna Mona Musc─â, cea care, ca ministru al Culturii, inten┼úiona s─â pun─â pe masa CSAT-ului c├«teva astfel de zone din ┼úar─â, socotind c─â prevenirea dispari┼úiei lor de pe hart─â ar fi un subiect vrednic de inclus ├«ntre cele ale siguran┼úei na┼úionale. ┼×i cred c─â domnul primar, plin de bune inten┼úii, a┼ča cum aud, s-ar putea folosi de toate astea ┼či ar putea s─â fac─â din proiectul parcului doar o prim─â etap─â a unei interven┼úii de amploare, care ar fi capabil─â s─â ne redea nu numai sta┼úiunea Herculane ├«n toat─â splendoarea ei, ci ┼či speran┼úa. 

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: A. Br─âtuleanu

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.