Aşa nu!

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Aşa nu! jpeg

Spuneţi, vă rog, dacă imaginea alăturată vă sugerează intrarea într-o mănăstire? Şi, încă, una dintre cele mai importante şi vechi mănăstiri româneşti, declarată monument istoric de categoria A, adică „de interes naţional“, conform legii în vigoare. Ei bine, chiar dacă nu e de crezut, aceasta era, acum cîţiva ani, imaginea de la intrarea în mănăstirea Cotmeana, încadrată în Lista Monumentelor Istorice, la poziţia AG-II-a-A-13622.

Cum se poate vedea, aici şi-au găsit locul cel mai potrivit stîlpul pentru susţinerea cablurilor electrice şi o cabină telefonică; un gard din piatră şi lemn, făcut după gustul meşterului, înconjoară, spre stradă, frumosul zid de piatră al mănăstirii, făcîndu-l să nu mai conteze. O poartă urîtă completează tabloul. Fotografii recente arată că lucrurile nu s-au schimbat în bine.

La vremea cînd, înainte de 1990, am vizitat pentru prima dată mănăstirea Cotmeana, ea era compusă din zidul de incintă, cu turn de poartă. În centru se afla biserica, splendidă construcţie ridicată de Mircea cel Bătrîn în 1387-1389, după modelul bisericilor bizantine de mici dimensiuni. Un pridvor închis, construit în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1711), completa edificiul. Fără îndoială, contrastul între zidurile simple şi sobre ale incintei şi arhitectura elaborată a bisericii o punea pe aceasta din urmă în valoare cum nu se poate mai bine. Aşa plănuiseră restauratorii anilor ’50 şi, mai apoi, cei din anii ’70, iar efectul era pe măsura eforturilor lor.

După 1990, s-a propus ca mănăstirea – pînă atunci doar un monument istoric, fără viaţă monahală – să fie din nou utilizată conform funcţiei sale iniţiale. La Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a fost adus spre aprobare un proiect de completare cu chilii a laturii de nord a incintei, la care se adăugau un paraclis, o trapeză şi alte construcţii necesare traiului călugărilor. Proiectul a fost discutat şi s-a dat aviz pentru noile edificii, cu condiţia restaurării bisericii lui Mircea cel Bătrîn. Pînă aici, totul pare în regulă.

Doar că, de la intenţiile declarate la fapte, distanţa poate fi foarte mare. E cazul şi la Cotmeana. Accentul a fost pus pe ridicarea noilor construcţii, cît mai ample cu putinţă, fără să ţină cont de relaţia cu biserica. De altfel, aceasta nu a mai fost restaurată şi este rareori folosită: pentru slujbe este utilizat paraclisul, la care se intră din exteriorul incintei; nici măcar nu se trece pe lîngă biserica veche, pentru a afla că ea există. Adică, în loc ca noile construcţii şi utilizarea lor să fie subordonate bisericii monument istoric, ele o neglijează şi – într-un fel – îi întorc spatele. Ai impresia, la Cotmeana, că oamenii nu-şi doresc vechile clădiri. Fiindcă – aşa cum spuneam la începutul articolului – nici zidurile incintei iniţiale, nici vechea intrare nu se mai văd: ele sînt ascunse în spatele unui gard şi a porţii spre paraclis, dizgraţioase intervenţii care sînt departe de a avea ceva comun cu o arhitectură de calitate.

În momentul în care am făcut fotografia intrării, am sperat că lucrurile se vor schimba. Mai credeam că organismele responsabile cu viaţa monumentelor istorice se vor apleca şi asupra mănăstirii Cotmeana; sau că sesizarea acestora va conduce la oprirea unor intervenţii neavenite sau chiar – aşa cum era cazul – la desfiinţarea lor. Mă gîndeam că vizibila deteriorare a ceea ce constituie monumentul istoric de la Cotmeana va determina o luare de poziţie a forurilor competente. Astăzi, nu mai sînt atît de optimistă. „Descalificarea“ mănăstirii Cotmeana ca monument istoric este doar un exemplu dintre multe altele similare, asupra cărora asemenea modificări se practică din ce în ce mai insistent. Şi nimeni – sau aproape nimeni – nu li se opune. Astfel încît, viitoarele generaţii vor crede că aşa arătau ele – edificiile protejate de lege –, în momentul în care au fost construite.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o grădiniţă din Hunedoara a fost mâzgălită cu mesaje de ură şi ameninţare VIDEO
O grădiniţă din Hunedoara a fost vandalizată. Autorii distrugerilor au lăsat mesaje de ameninţare şi de ură pe faţada clădirii.
image
Un general rus obez şi retras din activitate, trimis să lupte în războiul din Ucraina: „Nimeni nu-i poate refuza supunerea”
Un general rus pensionat şi obez, a fost trimis de Vladimir Putin să lupte în prima linie în războiul din Ucraina care se desfăşoară mai ales în partea de est a ţării. Decizia vine în contextul în care armata rusă pierde tot mai mulţi militari de rang înalt pe câmpul de luptă.
image
„Q”, internautul de la care a pornit mişcarea QAnon, a revenit pe forumurile web după 2 ani de pauză: „Să jucăm încă o dată?”
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de „Q” al forumurilor 4chan şi 8kun, personaj ale cărui anunţuri criptice au dat naştere teoriei conspiraţiei fasciste pro-Trump cunoscută drept QAnon, şi-a reluat postările după o pauză de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.