Arhive "de provincie"

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Arhive "de provincie" jpeg

S-ar putea crede c─â ├«mi fac reclam─â. ┼×i nu ar fi cu totul fals. Fiindc─â s├«nt mul┼úumit─â de rezultatele efortului depus ├«ncep├«nd de acum patru ani. ├Ändemna┼úi de din ce ├«n ce mai multele arhive scoase la iveal─â pe Internet, de modestia informa┼úiilor similare din Rom├ónia ┼či de posibilitatea ca toate astea s─â fie de folos studen┼úilor ┼či nu numai lor, am ├«nceput ÔÇô cu ajutorul studen┼úilor ÔÇô o campanie de publicare pe site-ul Universit─â┼úii de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť a arhivelor care s├«nt ├«n custodia Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii ┼či Conservarea Patrimoniului.

┼×i, dintre ele, am ales s─â scriu despre arhiva de relevee ale unor cl─âdiri, adeseori monumente de arhitectur─â, f─âcute de-a lungul timpului de studen┼úii ┼×colii de Arhitectur─â din Bucure┼čti (ast─âzi UAUIM). Releveul este o reprezentare ├«n desen, ├«n dou─â dimensiuni, a planurilor, fa┼úadelor, sec┼úiunilor unei construc┼úii existente ÔÇô cu alte cuvinte, acele piese de desen care pot face ├«n┼úeles ┼či reconstituibil un obiect de arhitectur─â. Se adaug─â aici ┼či desenul mai pu┼úin tehnic, reprezentarea ├«n perspectiv─â a cl─âdirii. ├Äncep├«nd din 1903, fiecare serie de studen┼úi arhitec┼úi trebuie s─â fac─â, ├«ntr-un anume moment al studen┼úiei, releveul unei construc┼úii. Releveul era ┼či este un mod de a ├«nv─â┼úa arhitectur─â, una dintre materiile cuprinse ├«n programa analitic─â a ┼čcolilor de profil. Nu numai c─â ele redau imaginea unor edificii mai t├«rziu modificate sau chiar disp─ârute, unele folosind ca baz─â pentru studii istorice sau pentru proiecte de restaurare. Ele mai au o calitate major─â, ├«nc─â neutilizat─â: pot genera ┼či completa noi direc┼úii de cercetare. Dou─â dintre ele au rezultat din aceast─â prim─â etap─â a inventarierii, ├«n mijlocul c─âreia ne afl─âm.

Prima este posibilitatea de a observa ÔÇô prin intermediul temelor alese de profesori ├«n fiecare an ÔÇô spre ce se ├«ndrepta interesul ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de arhitectur─â ├«ntr-o perioad─â sau alta a secolului al XX-lea. Alegerea zonelor ┼či a obiectelor de arhitectur─â ce urmau s─â fie relevate, corelate cu alte fapte de cultur─â contemporane, reflect─â ├«n bun─â m─âsur─â interesul societ─â┼úii rom├óne┼čti. Astfel, se poate constata c─â, ├«ntr-o anume perioad─â, studen┼úii erau trimi┼či c├«┼úiva ani la r├«nd s─â fac─â releveele unor ansambluri ┼či construc┼úii din mediul rural, cu prec─âdere locuin┼úe sau grupuri de locuin┼úe s─âte┼čti; uneori, o anumit─â zon─â ÔÇô de pild─â Maramure┼čul ÔÇô era destina┼úia spre care se ├«ndreptau studen┼úii arhitec┼úi; alteori, tema era relevarea acelor edificii care figurau pe lista monumentelor istorice.

Cea de a doua direc┼úie de cercetare este legat─â de felul ├«n care s├«nt realizate releveele, cu alte cuvinte ÔÇô modul de reprezentare. Oric├«t de tehnic ┼či obiectiv trebuie s─â fie desenul unui releveu, este imposibil ca ÔÇ×manieraÔÇť studentului s─â nu participe ┼či ea la reprezentarea construc┼úiei. De la caracterele scrierii alese de studen┼úi, p├«n─â la perspectivele ┼či reproducerea unor detalii, toate s├«nt elocvente pentru modul de a desena arhitectura ├«ntr-o epoc─â sau alta. F─âr─â ├«ndoial─â, contau aici ÔÇô ┼či conteaz─â ┼či acum ÔÇô diferen┼úele pe care le produceau, inevitabil, instrumentele de desen pe care le foloseau autorii.

Acestea s├«nt doar c├«teva dintre motivele pentru care o asemenea arhiv─â este demn─â de interes. ┼×i dac─â le-am numit ÔÇ×de provincieÔÇť este pentru c─â majoritatea acestor relevee ilustreaz─â arhitectura de pe ├«ntreg teritoriul ┼ú─ârii. Arhiva digital─â care cuprinde un prim pachet de relevee, dintre cele mai vechi, este ├«n curs de completare. Pentru cei interesa┼úi, folosi┼úi link-ul http://www.uauim.ro/ departamente/itcp/arhive/. ┼×i ve┼úi avea ┼či alte surprize, referitoare la lucr─âri actuale ale studen┼úilor no┼čtri, legate de cl─âdiri din ┼úar─â ┼či zone urbane semnificative pentru patrimoniul construit rom├ónesc ┼či ÔÇô credem noi ÔÇô european. 

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.