În discursul public ieşean, strada Cuza Vodă este prezentată drept oaza în care s-ar fi păstrat farmecul vechilor clădiri dintr-un oraş al birjelor, negustorilor, boierilor şi al unei lumi dispărute. În fapt, din diferite motive, pînă acum s-a făcut prea puţin pentru punerea în valoare a acestei artere.

Îngustă, lungă de aproximativ 800 de metri, aproape dreaptă şi străbătută de la un capăt de altul de linia tramvaiului, strada Cuza Vodă se întinde din apropierea Hotelului Traian pînă la Mănăstirea Golia, preţ de o plimbare de cam jumătate de oră. Dacă ţi s-ar povesti însă avatarurile fiecărei case, plimbarea ar putea dura şi o zi.

Multe clădiri de pe această veche arteră sînt monumente istorice. O situaţie oficială, din 2004, indica 31 de astfel de imobile, adică mai mult de jumătate din cele numerotate. Palatul Braunstein, Palatul Neuschotz (azi Restaurantul Select), Casa Balş-Sturza, Farmacia Ghiţun, Filarmonica Moldova, Casa Alecu Balş, Maternitatea Cuza Vodă, Casa Calimah Ghika, Mănăstirea Golia, Casa Apelor sînt doar o parte dintre monumentele aflate în scriptele oficiale, majoritatea de început de secol XIX. Există şi excepţii notabile, cum ar fi Mănăstirea, edificiu de importanţă excepţională, ridicat de Vasile Lupu şi datat în secolele XVI-XVIII. Locul a dat şi numele iniţial al acestei străzi: Uliţa Golia.

La începuturi, cele mai multe dintre clădiri aveau doar un etaj şi îndeplineau un dublu rol, la parter avînd spaţii comerciale, iar deasupra, locuinţe pentru comercianţi. Altele sînt case boiereşti sau care au deţinut diferite funcţii administrative.

Lipsite mulţi ani de renovări, aceste clădiri cu poveşti care de care mai savuroase au ajuns, în timp, într-o stare deplorabilă. În unele, stau chiriaşi ai Primăriei, altele au fost retrocedate, iar noii proprietari le-au renovat încălcînd normele aplicabile unui monument istoric. În cazul celor care au ajuns totuşi pe mîna constructorilor a fost vorba de soluţii izolate şi care s-au întins prea mult timp.

Renovarea Filarmonicii părea că nu se mai sfîrşeşte, pînă cînd, în 2007-2008, conjunctura desemnării unui ieşean drept ministru al Educaţiei a dus la terminarea lucrărilor la o parte din clădire, adică la Casa Balş. Mănăstirea Golia a fost repusă pe picioare cu fonduri europene, printr-un proiect la care au mai contribuit Primăria şi Consiliul Judeţean, ultima instituţie accesînd recent aceeaşi sursă pentru refacerea Maternităţii Cuza Vodă. Primăria a reuşit, după multe eforturi, să găsească o soluţie pentru mutarea locatarilor chiriaşi din Palatul Braunstein şi doreşte să aducă strălucire acestui imobil din vecinătatea Pieţei Unirii. Palatul Poştei, de fapt Casa Balş-Sturza, a avut norocul să fie printre puţinele pentru care s-au găsit bani în primul deceniu de după 1989, iar Hotelul Select a fost restaurat prin eforturile proprietarului, care l-a cumpărat de la stat. În rest însă, intenţiile de a renova strada de la un capăt la altul, de a exista o strategie unitară, demnă de un Centru Istoric, au dat greş. Municipalitatea, care a avut un proiect de 20 de milioane de euro, finanţabil din fonduri europene, nu a reuşit să-i convingă pe proprietari/chiriaşi să-i cedeze pentru doi ani imobilele. Finanţatorul ceruse acest lucru pentru a simplifica proiectul şi a evita să intre într-o relaţie contractuală cu aproximativ 300 de persoane. În final, banii au fost pierduţi. Într-un dialog cu cititorii unui site de ştiri, în vara acestui an, primarul municipiului Iaşi a declarat: „Probabil că aşteptăm o investiţie privată care să rezolve situaţia reamenajării urbanistice a acestei zone.“

Puţin doar, dintre multele poveşti, cu alb şi negru, ale străzii Cuza Vodă. Ion Creangă a locuit o perioadă la Golia, iar la un moment dat şi-a deschis o tutungerie, pe aceeaşi stradă, supărat că fusese exclus din rîndul preoţimii (printre altele, trăsese cu puşca după ciori). Preoţii militau atunci, cu putere, împotriva fumatului. Cu faţa la pereţii clădirilor, aici au fost împuşcaţi mulţi evrei în timpul Pogromului din iunie 1941.

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.