Muzeul Teatrului din Iaşi

Publicat în Dilema Veche nr. 464 din 3-9 ianuarie 2013
Muzeul Teatrului din Iaşi jpeg

În centrul municipiului Iaşi se află o clădire cunoscută de ieşeni sub numele de Muzeul Teatrului. Şi aşa va rămîne multă vreme, deşi proprietarul a cerut şi a obţinut, la sfîrşitul lunii octombrie, de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, reve-nirea la vechea denumire: Casa vornicului Vasile Alecsandri. E vorba de tatăl renumitului poet moldovean, casa fiind cea în care a copilărit acesta.

Construit la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, în jurul anului 1780, imobilul se afla pe strada Sf. Ilie. Vornicul cumpărase terenul şi clădirea de la unchiul său, Iordache, după ce familia Alecsandri s-a mutat din Bacău.

La bătrîneţe, într-o scrisoare către prietenul său Ion Ghica, Alecsandri a rememorat clipele copilăriei petrecute în aceste locuri, pretextul fiind moartea unuia dintre cei cu care se juca atunci, ţiganul Vasile Porojan, despre care scria: „Am pierdut în Vasile Porojan pe cel de pe urmă martor al începutului vieţii mele, rivalul meu în giocul de arşice şi în asvîrlitura de pietre. Valurile lumii şi treptele sociale ne-au despărţit de mult unul de altul, însă, acum 50 de ani, eram amîndoi egali dinaintea soarelui, fiind deopotrivă pîrliţi de dînsul şi formam o păreche nedespărţită, de cum răsăria lumina zilei pînă ce apunea. Meşteri în arta de a fura merele şi perele de pe crăngi, îndrăzneţi la asaltul stogurilor de fîn, din vîrful cărora ne plăcea a ne da de-a rostogolul neobosiţi la «Puia Gaia», la «Poarcă», la «Ţarcă» şi chiar iscoditori de noi giocuri, eram mîndri unul de altul!“.

La vîrsta de 6 ani, Vasile Alecsandri a fost şcolit în această casă de către învăţatul maramureşean Gherman Vida, profesor la Seminarul Socola. Printre colegii de învăţătură – scrie regretatul cercetător ieşean Ion Mitican („O vizită pe uliţa conului Vasile Alecsandri“, Lumina, 21 noiembrie 2007), era şi Mihail Kogălniceanu. Vremurile fericite ale copilăriei s-au terminat la vîrsta de 13 ani, cînd Vasile a fost trimis la şcoală, la Paris, despărţirea de cei dragi, aflaţi în curtea casei, fiind emoţionantă, tatăl abia stăpînindu-şi plînsul. Întors în Iaşi cinci ani mai tîrziu, Alecsandri a devenit un reputat membru al lumii culturale, din aceşti primi ani ai activităţii sale datînd piesa Farmazonul din Hîrlău.

După moartea tatălui, în 1854, casa a rămas moştenire fratelui Iancu, iar Vasile Alecsandri s-a retras la Mirceşti. Ulterior, în 1878, la iniţiativa Primăriei, strada a primit, în semn de omagiu, numele poetului.

Mutat la Paris, Iancu a vîndut imobilul, care a avut apoi mai mulţi proprietari. Carol Theitler, un urmaş al celui de la care clădirea a fost confiscată de către comunişti, a depus după 1989 o cerere de retrocedare şi, în ciuda eforturilor autorităţilor, instanţa a dispus în 2007 predarea imobilului, lucru petrecut efectiv în 2009. Drept urmare, din clădire, devenită în 1976 Muzeu al Teatrului Românesc, au fost mutate peste 22.000 de piese: colecţii de afişe şi programe teatrale, volume tipărite, documente, obiecte de artă, piese de mobilier, costume de teatru, scrisori autografe V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu sau fotografii originale V. Alecsandri, Matei Millo, Gr. Manolescu, Agatha Bârsescu, G. Enescu. Acestea stau acum talmeş-balmeş într-un spaţiu impropriu.

Trist a fost că în anii de dezbatere a revendicării, proprietarul din acea vreme, Consiliul Judeţean Iaşi, nu a mai investit bani în reparaţii pentru că legea îi interzicea acest lucru. La puţin timp după retrocedare, pe clădire a apărut un banner care anunţa scoaterea ei la închiriat, fără succes însă. În ultimul ceas, noiembrie trecut, proprietarul, beneficiar al mai multor retrocedări de anverugură, a cerut şi a primit autorizaţie de la Primărie pentru reparaţii la învelitoare, jgheaburi, burlane şi pardoseli interioare.

Sorin Cristian Semeniuc este doctorand al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

Foto: S. Semeniuc

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.