Rodica ZAFIU
„Ai săi colegi”
Rodica ZAFIUPoziția posesivului pare așadar să ilustreze felul în care atitudinea vorbitorilor ajunge să influențeze trăsăturile gramaticale ale unei limbi.
» Citește tot
„Mocăciune”
Rodica ZAFIUUn cuvînt familiar-argotic neînregistrat de dicționare, probabil o creație relativ recentă, dar deja destul de răspîndită, este mocăciune – format de la adjectivul invariabil moca – „gratis”.
» Citește tot
„Ușor cu pianul...”
Rodica ZAFIUExpresia este o invitație la calm, prudență, temperare a grabei, realizînd un act pragmatic de tipul sfatului sau al avertizării.
» Citește tot
Răscruci, răspîntii, intersecții
Rodica ZAFIUUn caz interesant este cel al cuvintelor care denumesc locul „unde se încrucișează sau de unde se separă două sau mai multe drumuri” – definiția din DEX pentru sinonimele răscruce și răspîntie.
» Citește tot
Un „brand” mai vechi
Rodica ZAFIUCalamburul este produs de omonimia dintre anglicismul brand și un al doilea brand, cu sens argotic.
» Citește tot
Măgăreața
Rodica ZAFIUCu înțelesul său din limba mai veche, cuvîntul „măgăreață” era pur și simplu un sinonim pentru „măgăriță”.
» Citește tot
Rezoluții
Rodica ZAFIUObligația morală și socială de a formula promisiuni și angajamente pentru sine, la începutul unui an, e destul de nouă la noi.
» Citește tot
Reveneală
Rodica ZAFIUChiar dacă termenul reveneală poate fi relativ nou, conceptul este vechi: în schițele lui Caragiale (de pildă, în Repaosul dominical), verbul care descrie ieșirea din mahmureală este a se drege, iar remediile evocate sînt șvarțul (cafeaua neagră) și schembeaua (ciorba de burtă).
» Citește tot
„Pe praful ăsta...”
Rodica ZAFIU„Praful” este, în cîteva expresii și locuțiuni din limba română, o metaforă superlativă a distrugerii.
» Citește tot
Episoade din istoria cacofoniei
Rodica ZAFIUDevenită o adevărată obsesie, teama de cacofonii a produs deja destule consecințe asupra limbii române actuale.
» Citește tot