Ziua mondială a sănătății mintale

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Propunere de monitorizare jpeg

- compoziţie -

Deşi nu am aflat decît tîrziu, spre seară,
că 10 octombrie este consacrat ca Zi mondială a sănătăţii mintale
(de la un teledeputat care ţinea să sublinieze că Parlamentul, cinstind-o, a lucrat doar pe comisii)
pot să reconstitui cum am trăit-o pentru prima oară în viaţă,
de dimineaţă pînă tîrziu în noapte.
De cînd am început ceea ce numesc lucru (9 h-9,30)
am hotărît să las creionul şi hîrtia albă
ca să termin romanul lui Henri de Montherlant:
Trandafirul de nisip, pe care-l citeam, în franceză, de cîteva zile,
cu o febrilitate proprie lecturilor esenţiale,
cum nu mi se-ntîmplase de mult timp,
nu mai ştiu de cînd, poate din primăvară,
(de la o nouă lectură a Crimei şi pedepsei)
tot ce-am citit mai tare despre orgoliul uman (şi vanitatea adiacentă)
o capodoperă de sarcasm sîngeros,
cu un ofiţer francez, la 1932, în plin deşert marocan,
îndrăgostindu-se de o beduină livrată firesc de tatăl ei colonialistului aflat în misiune civilizatoare,
un Lucien (nu chiar Leuwen) mai mult sensibil decît inteligent, „un grand tendre“, descoperind, prin amor, toată inumanitatea superiorităţii sale de francez civilizator peste nişte triburi de o omenie enigmatică,
întregul roman fiind luminat de o idee (una dintre multele care gîlgîie la fiecare pas, H.D.M. netemîndu-se de idei) pe care o socotesc supremă pentru o Zi mondială a sănătăţii mintale:
„de cum apare inteligenţa, apare nuanţa şi de cum apare nuanţa, nu mai e loc pentru părtinire“.
Spre prînz, m-am dus la poştă să trimit, în fine, ceva de mult promis unor prieteni din Tel Aviv cu care am peste 60 de ani la activul unei exagerări a cărei nuanţă am găsit-o la timp.
Pe drumul de la poştă la un restaurant – unde urma să prînzesc cu alţi trei foarte buni prieteni –
nu m-am gîndit (altă probabilă exagerare) decît la „CUM DE E POSIBIL ca nimeni să nu vadă că Montherlant, cu ghearele lui leonine, nu e nici cu atîtica mai prejos decît granzii secolului al XX-lea?“ şi chipul lui – cît o marcă poştală – nu m-a părăsit, aşa cum îl văzusem, după ’90, fixat pe colţurile unui tablou, lîngă Malraux, şi Ezra Pound, în casa unui tînăr intelectual anticomunist şi antifascist cu care abia mă cunoscusem.

La prînz (între orele 13,30 – 15,30), într-un bistro mai mult cochet decît consistent, momentul muzical cel mai plin a fost acela cînd prietenul, de care mă leagă alte candori exorbitante, neeliminate, mi-a arătat după felul trei, scoţîndu-l din buzunarul de la pieptul cămăşii sale, micuţul „aparat“ – cît un degetar – în care îşi înscrisese întreaga operă ca, în cazul unui cutremur devastator sau al unui atac cerebral, să se găsească asupra cadavrului său ceea ce e necesar.

Întors acasă, toată după-amiaza (16-20 h) am petrecut-o cu noaptea lui Lucien Aubilly pe care chiar Montherlant o recunoaşte incredibilă în derizoriul ei, dar tot el ţinea să precizeze că viaţa e fără de scrupule faţă de ce socotesc romancierii că e de necrezut.

De la 20 h, am răbdat telejurnalele noastre cu moartea baschetbalistului american din Giurgiu, apoi am comutat pe Eurosport pentru a vedea mai atent cum a învins Germania pe Turcia la Istanbul şi încă o dată mi-am spus că Germania va cîştiga şi europenele de anul viitor.

La 21,30 m-am autosesizat că la TV5 începe telejurnalul şi e normal să ştiu cum se comentează alegerile în partidul socialist francez, ce spune noua vedetă a stîngii, Montebourg, care, într-adevăr, a emis o idee crudă, împotriva „stîngii compasionale“, conservator-miloase (dar cît de dur era Montherlant faţă de milă, „o rană oribilă!“).

În sfîrşit, dintr-un impuls – recunosc: apolitic şi apolinic – la 22,10, m-am fixat pe Mezzo unde Arthur Rubinstein ataca, în celebra sală a Conservatorului din Moscova, „Marea poloneză“ a lui Chopin. Nu-mi dau seama dacă eram sănătos mintal, dar minute întregi am simţit – poate că am şi înţeles – că în minutele acelea nu există pe „acest glob calomniat“ (tot din H.D.M.) ceva mai frumos decît ceea ce „produceau“ mîinile sale enorme, stăpînind împărăteşte claviatura, ţinuta sa fiind indiscutabil a unui împărat; mi-a revenit uzul raţiunii cînd am citit pe ecran că ne aflam la recitalul lui din 1 octombrie 1964, păstrat în „Clasicele arhive“ muzicale de la Paris; cît au durat Nocturnele şi Valsurile, am socotit laic că acest rege Arthur avea la ora aceea şi în anul acela 77 de ani, că peste doar cîteva zile – la 9 octombrie 1964 – Hruşciov avea să cadă de la putere şi cel mai bun prieten al meu din cer, odată cu explozia avionului de pe linia Timişoara-Bucureşti; L.G. a fost primul dintre noi care ne murea violent. 

La 23 h şi nu mai ştiu cît, cînd Rubinstein părăsea scena păşind liber şi suveran în uralele acelor moscoviţi melomani, mi-am închis „Clasicele mele arhive“ al căror motto, întru totul discutabil, îi aparţinea tot lui, de mult, de cînd renunţase să se sinucidă, la 44 de ani: „Viaţa îi iubeşte pe cei care o iubesc.“ Astfel mi-am petrecut, în 2011, Ziua mondială a sănătăţii mintale.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.