Scutecele naţiunii

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
Branduirea optimismului jpeg

A venit primăvara, s-a făcut cald, drept care pe român, în afară de asteniile/isteriile de sezon, a început să-l tragă corentu’. Am deschis un pic, de pildă, geamul unui autobuz, trăgînd în piept o gură de aer (relativ) proaspăt de afară. Nu a trecut un minut şi un tînăr zdravăn l-a închis la loc sub nasul meu, aruncîndu-mi o privire ucigătoare. Altă dată a fost rîndul unei doamne în vîrstă să se răstească, piţigăiat, la un grup de tineri: „închideţi, dragă, geamu’, că trage!“.

„Cred că sîntem singurul popor din lume pe care îl trage curentul!“ – se minunează o tînără revenită de la studii. „Şapte ani am stat în Canada şi nu am auzit pe nimeni văitîndu-se de aşa ceva. Ei bine, cînd vedeai pe cineva că închide geamul într-un mijloc de transport, puteai să fii sigur că e român. E o boală naţională… Şi ştii care e culmea? – realizează fata într-un tîrziu. Că şi pe mine mă trage curentu’! O dată mi s-a umflat şi o ureche din cauza asta…“

Îmi revin în minte zeci şi zeci de scene din autobuzele de navetişti din timpul comunismului, cu treizeci de grade afară şi oameni claie peste grămadă înăuntru, cărora le curgea sudoarea şiroaie. Dar n-ar fi deschis unul un geam! Iar dacă, Doamne fereşte, cuiva i-ar fi trecut prin cap o asemenea iniţiativă revoluţionară, din cincizeci de guri asudate izbucnea acelaşi strigăt de luptă: „Trageeee!...“ Pe de altă parte, am călătorit şi în India cu autobuzele şi trenurile lor, de zeci de ori mai aglomerate decît ale noastre şi pe călduri şi mai mari. Doar că acolo autobuzele nu au geamuri, iar trenurile fie au ventilatoare din metru în metru (la clasa întîi), fie merg cu toate geamurile deschise (la clasa a doua). Pe ei nu-i trage însă corentu’...

M-am gîndit de multe ori la această „boală naţională“, dar nu m-am întrebat niciodată de unde ni se trage. Povestea fetei întoarse din Canada mi-a trezit însă nu numai amintiri „de teren“, ci şi de bibliografie. În cazul de faţă, referinţa la îndemînă se cheamă child rearing/training şi se referă la studiile comparate referitoare la tehnicile culturale de creştere şi educare a copiilor, care au constituit unul dintre principalele mijloace de analiză ale culturalismului american în perioada şcolii numite Culture and Personality.

Despre ce este vorba?

La intersecţia dintre antropologia culturală şi psihanaliză, promotorii acestei şcoli erau foarte interesaţi de tot ce se întîmplă în frageda copilărie şi tot ceea ce poate rezulta de aici pentru personalitatea „tipică“ a unei societăţi sau alta (influenţa lui Freud). Alăptatul şi înţărcatul, înfăşatul, tehnicile de purtare a copiilor, regulile de hrănire şi controlul „nevoilor omeneşti“, toate acestea constituie strategii culturale prin care copiii sînt învăţaţi să devină membri deplini – şi conformi – ai societăţii lor. Şi fiecare societate are micile ei particularităţi în imaginarea acestor practici de creştere a copiilor – prin care îşi reproduce şi propriile particularităţi culturale.

În cazul României, studiul „de la distanţă“ realizat de Ruth Benedict în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial i-a revoltat puţin pe concetăţenii noştri atunci cînd a fost tradus, recent, şi la noi în ţară. Ca de obicei, s-a considerat că ne cam „şifonează“ imaginea în lume. A trecut însă neobservată insistenţa antropoloagei americane asupra tehnicilor de înfăşare la români. „Păi, nu aşa se face?“ – ne putem întreba. Mda, se poate şi aşa...

Se poate şi aşa, dar nu toate societăţile îşi împachetează copilaşii ca pe un salam şi îl ţin aşa, strîns înfăşat, pînă hăt tîrziu. Iar cînd, în sfîrşit, nu mai încap în scutece, îi trag căciuliţa de lînă pe cap şi îi pun botoşeii în picioare ca să nu răcească. Îmi revin în minte alte nenumărate scene cu tineri părinţi grijulii (sau bunici şi mai grijulii) alergînd după copiii lor care făceau primii paşi, înspăimîntaţi să nu le cadă căciuliţa de pe cap. Un amic de-al meu a stat o dată cîteva ore într-un loc de joacă dintr-un parc şi a numărat copiii şi adulţii: erau între doi şi trei bunici la un copil! Pe de altă parte, îmi aduc aminte de prima dată cînd, la un congres, am văzut în fundul sălii o colegă din Statele Unite alăptîndu-şi copilul de doar cîteva luni, doar cu un pantalonaş şi o bluziţă pe el. Mai mult, venise cu el, în avion, de la celălalt capăt al lumii, în loc să stea acasă cu copilul pînă ce creşte şi el mai mare. Ţin minte şi acum revolta mea şi faptul că m-am abţinut cu greu să nu merg la ea, să o iau de păr şi să o duc la poliţie: „mamă iresponsabilă ce eşti!“ – îmi venea să-i strig în faţă. Cred că de atunci am rămas cu impresia greu de zdruncinat că americanii ăştia nu sînt tocmai întregi la cap...

Comparaţi acum tehnicile supraprotective de creştere a copiilor de către mămicile noastre cu cele mult mai (voit) „naturale“ şi „libere“ ale americancelor (şi nu numai). Mame şi unele, şi altele, la fel de iubitoare ale propriilor copii, dar care îşi manifestă „grija“ în moduri diferite. Dincolo de efectele psihologice asupra personalităţii viitorilor adulţi, există şi o implicaţie mai „fiziologică“. Înfăşaţi şi înfăşuraţi compulsiv cît mai mult timp cu putinţă, feriţi de orice adiere, copiii noştri sînt mai puţin „căliţi“ şi mai îngrijoraţi de ce li se poate întîmpla dacă se expun aşa, neprotejaţi, ameninţărilor „naturii“. Învaţă să răzbească în viaţă, să asude muncind din greu, dar rămîn cu o problemă: îi trage corentu’!

Şi mai este ceva, la pachet cu „corentu’“: înfăşatul ăsta prelungit şi practicile supraprotective ulterioare îi lasă individului o nostalgie mai puternică după edenul protejat al copilăriei şi o dificultate sporită de maturizare autonomă. Românul iese greu din scutece. Iar cînd iese, înjură de mamă... 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

pepene rosu, foto shutterstock jpg
Cantitatea de pepene roșu pe care o poți mânca în fiecare zi fără să îți compromiți silueta. Mihaela Bilic atrage atenția: „Nu uitați!”
Îți spunem cât pepene roșu poți să mănânci pe zi, fără să îți faci griji că te vei îngrășa!
Relief de pe Columna lui Traian  Conrad Cichorius  Wikipedia jpg
Cât aur și câte bogății au luat romanii din Dacia. Cum au îmbogățit dacii Imperiul Roman
Se spune că romanii au plecat cu o cantitate uriașă de aur și argint din Dacia după ce au cucerit o parte a regatului lui Decebal. Sursele istorice indică faptul că Traian ar fi găsit și o comoară impresionantă a regelui dac. Cert este că după războaiele cu dacii, romanii și-au umplut visteria.
girl 7327473 1280 jpg
Ce aruncăm noi, respiră alții. De ce nu ar trebui să ne schimbăm telefonul des și ce se întâmplă cu device-urile nereciclate
Când îți schimbi telefonul, tableta sau laptopul fără să predai vechiul device într-un centru autorizat, există șanse reale ca acesta să sfârșească ars ilegal într-un cuptor improvizat dintr-un sat din Thailanda. Chiar avem nevoie de un telefon nou în fiecare an?
Angajari in spitale personal medical  Sursa freepik com jpg
Șpaga la angajări în sănătate, mit sau realitate? Ce cred românii din sistem: „S-a format ideea asta că sută la sută se dau bani”
Anchetele de corupție care au vizat angajările în sistemul medical au alimentat suspiciunile românilor cu privire la practicile „cumpărării” posturilor scoase la concurs. Mulți dintre ei sunt, însă, de părere că fenomenul corupției s-a mai diminuat.
primar gheorghe popa mischii 1   foto fb gheorghe popa jpg
Primarul supărat că localnicii nu-și fac buletin de Mischii anunță noi măsuri: „Nu mai dau bani de navetă la profesori”
Un primar din Dolj care spune că ar avea în comună în fapt aproximativ 3.000 de locuitori și în documente nici 2.000, și le-a cerut concetățenilor să-și stabilească domiciliul în localitatea în care stau, anunță și alte măsuri. „S-a înțeles greșit că sunt supărat”.
Fenomenul Insula Iubirii la terasele din capitală și alte orașe ale țării Colaj Facebook DMS
Insula păcatelor. De ce ne uităm fascinați la destrămarea altora și ce spune «Insula Iubirii» despre noi înșine
De ce «Insula Iubirii» e unul dintre cele mai urmărite show-uri din România? Descoperă cum combinația de păcate, emoții și voyeurism oglindește adevăruri despre noi înșine și societate.
curatenie  jpg
Trucul ingenios care ne ajută să curățăm orice podea rapid și ușor. Este o metodă ieftină și naturală
Cu toții ne dorim o casă cât mai curată, motiv pentru care suntem dispuși să cheltuim oricât de mult este nevie pentru a putea locui într-un spațiu de-a dreptul sclipitor.
internet cumparaturi online jpeg
Zeci de mii de români riscă să rămână fără loc de muncă din cauza platformelor internaționale de comerț
Firmele din țara noastră trec prin dificultăți majore din cauza presiunii puse pe vânzări de platformele internaționale, potrivit unui studiu care punctează inclusiv pericolul iminent al concedierilor din domeniu.
inghetata png
Uleiul de cocos ar putea scumpi înghețata vara aceasta. Producția mondială, sub presiune
În sezonul estival, înghețata este unul dintre produsele dulci cele mai cumpărate, însă ar putea costa mai mult din cauza prețurilor ridicate la uleiul de cocos, un ingredient surprinzător din rețeta desertului, însă foarte utilizat.