Vicii digitale

Publicat în Dilema Veche nr. 898 din 24 – 30 iunie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Un studiu al Cambridge University confirmă o stare de fapt pe care orice utilizator cu o minimă experiență pe rețelele sociale a putut-o constata de unul singur: postările negative despre politicieni au o șansă dublă de viralizare față de cele în care se scrie „de bine”. Altfel spus, trolling-ul politic e mai eficient decît discursul pozitiv.

Concluzia a venit după analiza a a 2,7 milioane de tweet-uri și postări pe Facebook și apare în paralel cu decizia Instagram de a oferi utilizatorilor posibilitatea de a ascunde numărul de aprecieri primite la postările proprii. Vîndut ca o modalitate de a ieși din vîrtejul de stimulente perverse pe care algoritmii le folosesc pentru a încuraja utilizatorii să petreacă tot mai mult timp pe rețele sociale, schimbarea anunțată de Instagram nu va rezolva probabil nimic. Chiar studiile interne ale companiei arată că dispariția like-urilor nu produce mari schimbări.

Felul în care sînt construite rețele sociale, accentul pus pe participare și reacții nu fac decît să încurajeze polarizarea, extremismul și discursul urii. Problema este recunoscută și probată în nenumărate feluri. Facebook și Twitter au fost acuzate, pe bună dreptate, de-a lungul timpului că au asistat nepăsătoare la promovarea genocidului (Myanmar), ascensiunea unor brand-uri de populism toxic și diviziv (SUA, Filipine, Brazilia), distribuirea în timp real de imagini ale unor atacuri teroriste (Noua Zeelandă) și nenumărate acte de violență fizică sau verbală care, nu în puține cazuri, au dus la moartea unor persoane. Dacă adăugăm aici și promovarea unor stiluri de viață inaccesibile pentru utilizatorul obișnuit, dar creatoare de anxietăți și depresii, obținem rețeta unui dezastru aproape imposibil de reparat.

De ani de zile, companiile care dețin principalele rețele sociale dau semne că înțeleg amploarea problemei și caută timid metode de răspuns. O dată la cîteva săptămîni citim despre cîte o nouă inițiativă de combatere a știrilor false, comentariilor toxice și a comportamentelor indezirabile. Uneori se schimbă algoritmii, alteori aflăm că s-a mai creat cîte un departament de fact checking despre care nu vom mai auzi niciodată nimic. Cînd situația e chiar gravă, cum a fost cazul asaltului asupra Capitoliului de la începutul acestui an, apar și măsuri drastice. Sau aparent drastice, cum ar fi suspendarea conturilor fostului președinte al Statelor Unite, Donald Trump. Trump a delirat însă patru ani de zile pe Twitter, lucrînd minuțios (nu e clar dacă și conștient) la deznodămîntul violent al carierei sale prezidențiale. Pentru că ar fi naiv să credem că extremiștii care au atacat Capitoliul au făcut-o în urma unui impuls de moment, într-un soi de nebunie colectivă indusă de un speech sau doar un tweet. În fapt, energia acestor oameni a fost stimulată ani de zile, la convingerea lor că sînt victimele unei conspirații s-a lucrat multă vreme, iar fostul președinte a fost participant activ. Nici chiar cei mai extremiști dintre extremiști nu își creează convingerile și nu acționează în baza lor de pe o zi pe alta.

Parlamentele și tribunalele de prin diverse state au încercat în fel și chip să pună sub control valurile de ură pe care Facebook le încurajează. Adevărul e că nimeni nu a reușit cu adevărat. S-a reușit cel mult o dezbatere publică în care libertatea de expresie a fost opusă responsabilității și toată lumea a rămas pe poziții. Asta dacă luăm în considerare statele democratice. În dictaturi cum sînt China sau Coreea de Nord, problema a fost rezolvată simplu – rețelele sociale occidentale nu pot funcționa. Dar cine ar vrea să urmeze astfel de modele?

Rețelele sociale rămîn un soi de rău acceptat de care te poți apăra în cîteva feluri. Primul dintre ele este un efort conștient de informare, însă el este posibil doar în cazul unora dintre noi. Cîți dintre oamenii pe care îi cunoașteți au timpul necesar și disponibilitatea mentală pentru a citi suficient, pentru a-și alege și diversifica sursele de informare și pentru a contextualiza informația pe care o primesc? E realist să presupunem că nu foarte mulți. Viața e totuși în altă parte, e ceea ce se întîmplă cu noi cîtă vreme în background-ul virtual se pregătește următorul dezastru.

Cealaltă variantă ar fi evitarea Facebook, Twitter, Instagram etc. Însă și aceasta e destul de puțin aplicabilă. Scopul primar al acestor aplicații și site-uri este de a apropia oamenii și a încuraja conversația. El nu a dispărut, e realizat, chiar dacă e mai puțin evident acum, și aduce beneficii reale. Să îi ceri unui om din 2021 să nu stea pe Internet este echivalent cu a-i cere să își schimbe radical dieta. E realizabil, dar e frustrant și sevrajul FOMO (fear of missing out  –  un fel de sindrom al oportunității ratate) poate fi intolerabil. Încercați pentru o zi să nu discutați nici un subiect care pleacă, trece sau ajunge la Facebook – o să vedeți că e tare greu. 

Dintr-un punct de vedere, rețelele sociale seamănă cu fumatul sau consumul de alcool. Unii oameni nu se vor lăsa niciodată, alții au să încerce alternative a căror toxicitate nu e suficient probată încă, iar restul vor încerca să își transfere viciile în altă parte. De dispărut nu vor dispărea niciodată, singura șansă e să învățăm să trăim cu ele. Responsabil, cum zic reclamele la bere.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.