SF politic

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Iconofobie jpeg

Metaomul (metahuman) e o aiureală SF de dată relativ recentă, dar, ca orice aiureală SF, drăguță, cu potențial hermeneutic carevasăzică. De aceea, nu mă pot abține să „problematizez” puțin noțiunea. Mărturisesc faptul că m-am ciocnit de termenul ca atare într-un tembelism cinematografic cu „supereroi” (tembelism pe care, de altfel, nu am reușit să-l văd pînă la sfîrșit), pentru a afla ulterior că el, termenul, circula deja, de vreo trei decenii bune, prin benzile desenate (cu profil science-fiction) de peste Ocean. Pe scurt, metaomul reprezintă o entitate hibridă, în interiorul căreia se amestecă umanitate tradițională și – cum să-i spun? – „supermanism” legendar. Elemente existențiale comune deci și înzestrări supranaturale, ultimele reperabile pe o gamă largă de fenomenalități care merg de la practicile voodoo la cele mai sofisticate cuceriri (posibile) ale roboticii. Aceste atribute „supraumane” sînt dobîndite de anumiți indivizi în urma unor experiențe excepționale, de factură paranormală. Recunoașteți aici, probabil, tipologia consacrată de faimoșii X-men și nu greșiți deloc suprapunînd cele două formule. Vorbim, se înțelege, despre noii zei ai mitologiei postindustriale. Aș observa totuși că detaliul exotic din construcția complicatului metaom îl constituie, paradoxal, chiar sorgintea sa măruntă, mediocră – în speță, natura umană. Fiind, la origine, oameni, creaturile teratologice în cauză păstrează, în structura lor de adîncime, sensibilități (a se citi vulnerabilități), evident, omenești. Din ele rezultă antagonisme, iar antagonismele generează, finalmente, povestea și, prin determinare, istoria propriu-zisă. Ei bine, pe un astfel de palier, în sfîrșit, „teoretic-speculativ” începe și interesul meu factual pentru enigmaticul metaom.

Voi fi direct de la bun început: în politica românească de după alegerile parlamentare din 2016, s-au născut primii metaoameni. Mă gîndesc la o creatură politică, desigur, la vechiul „animal politic” (zoon politikon) convertit în ceva mai cool, în ceva mai trendy – tulburătorul metaom. Cu o mențiune importantă, însă. Dacă metaomul hollywoodian, deși monstruos în aparență, are în esență, în acțiunile sale imediate, profil de supererou, metaomul dîmbovițean, ivit din copulația nefastă dintre absenteismul electoral-tată și imbecilitatea electorală-mamă, la fel de monstruos în aparență ca și tizul lui din SF, rămîne în esență, prin acțiuni și mentalitate, în mod diametral opus, un suberou. Un suberou de melodramă ieftină. În principiu, evoluția/involuția de la om (politic) la metaom (politic) este aceeași ca în literatura/cinematografia științifico-fantastică. Avem mai întîi insul nesemnificativ, caracterizat de o viață ordinară, deposedată pînă și de cel mai mic fior de unicitatate. Circumstanțele îl aduc însă în preajma unui partid „de masă”, format din multitudini de indivizi identici – șterși, fără personalitate, fără valori, dispuși prin urmare doar la entuziasmul colectiv, la uniformizarea heirupistă, singura care le poate conferi tuturor un minim sens ontologic. Într-o astfel de combinație se simte, indubitabil, nevoia spiritului director, iar el emană, de regulă, de la un „tătuc” al mulțimii, un paraom mai complex, mai subtil decît restul gloatei de ipochimeni fără fețe, capabil, să precizăm, de unele viziuni „macro”. Prin ascendentul său vizionar, paraomul strînge ferm, sub sceptru, fremătătoarea adunare și îi arată, kimirsenian, cathartic, cu surîs transcendent, viitorul prezumtiv luminos. Fine del primo tempo.

A doua parte a filmului e scurtă, intensă și cumva pornografică. Sesizam că absenteismul electoral-tată, vorba lui Gigi Becali, se împreunează cu nătîng-zîmbitoarea-i consoartă, imbecilitatea electorală. Paraomul-spermatozoid zboară, neverosimil, dar vioi, spre culmile ierarhiei politice, unde ovulele puterii, pîrguite, așteaptă să fie fecundate. Procesul se derulează fără mari emoții și, după o  gestație rapidă, se naște, din viscerele multitudinii lipsite de fizionomii, fără dureri, fără opinteli, metaomul, suberoul robotizat. Pruncul mutant nu va avea decît o unică funcționalitate: aceea de a servi, energic și tăcut, precum soldații unui stat al furnicilor, interesele paraomului-tată. Întregul univers se va supune, în consecință, încet-încet, acestei singure voințe. Un (para)om, o (para)voință! Nu-ți mai vine să zici acum fine del secondo atto, ci fine, pur și simplu. Și totuși... Am subliniat anterior natura vulnerabilă a personajului nostru, ieșită din însăși umanitatea lui inițială. Dacă, printr-un accident anamnetic platonician, metaomul, fie el și politic, „își amintește” subit că a fost cîndva „om”, oare ce se va întîmpla? Dacă sîngele, ulei (pentru roboți) nu se face? Fi-va acela sfîrșitul trist al paraomului și al erei sale sinstre, glaciare? Habar n-am. Vom vedea pe 6 decembrie. (Deși scris, evident, înainte de alegerile noastre parlamentare de criză, acest text va apărea după. Poate că mai bine.)

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.