Scandalul News of the World

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Scandalul News of the World jpeg

Scandalul din jurul publicaţiei News of the World poate deschide o dezbatere asupra libertăţilor individuale în era electronică. Ieftinirea tehnologiilor de supraveghere şi spargerea monopolului statului în folosirea acestora, departe de a contribui la întărirea democraţiei şi la creşterea transparenţei, ridică probleme suplimentare legate de apărarea libertăţilor publice. Sîntem astăzi mult mai expuşi şi vulnerabili în faţa mijloacelor de supraveghere decît eram chiar în vremea Securităţii. Avem nevoie de garanţii suplimentare că datele astfel obţinute nu vor putea fi folosite, la un moment dat, împotriva noastră. Pînă la un anumit moment al evoluţiei tehnologice, arsenalul cu care unii oameni puteau intra în vieţile altor oameni constituia apanajul statelor. Tehnologiile erau suficient de scumpe şi sursele de aprovizionare suficient de limitate pentru a face posibil un control. Iar democraţiile au inventat şi mijloacele de apărare: punerea serviciilor secrete sub control public, comisii parlamentare de anchetă, rapoarte periodice, mijloace de intervenţie bugetară. Desigur, nici un sistem nu s-a dovedit perfect, dar, cel puţin în democraţiile consolidate, lucrurile au funcţionat măcar la un nivel satisfăcător. 

Odată cu ieftinirea şi „democratizarea“ tehnologiilor, lucrurile se complică îngrozitor. Din „monopol“ al statului, supravegherea s-a „privatizat“, pînă acolo încît la intrările de metrou se pot vedea anunţuri de genul „vînd microfon spion“, urmate de un număr de telefon. Totalitarismul, în accepţiunea lui de secol XX, mai poate fi întîlnit astăzi în puţine state de pe glob. Dar la noi, în lumea democratică, am început să ne obişnuim cu mijloacele de supraveghere, pînă acolo încît aproape nu ne mai deranjează: de la uşurinţa cu care oamenii îşi manipulează datele personale la amprentarea de pe anumite aeroporturi şi pînă la aparent banala supraveghere video de la locurile de muncă. Desigur, toate acestea sînt pentru securitatea noastră, dar şi Securitatea (cu „S“ mare) pretindea că ne vrea binele. „Turnătorul“, probabil, a dispărut dintre noi. Supravegherea, însă, este tot mai prezentă. 

Unde se termină propria noastră siguranţă şi de unde începe abuzul? Astăzi este imposibil să ne imaginăm că mai poate fi ridicat cineva de pe stradă şi supus unei anchete, pentru cîteva vorbe aruncate aiurea. Dar este acest lucru suficient pentru garantarea libertăţilor? Datele obţinute despre noi prin mijloacele de hipersupraveghere pot fi folosite, la un moment dat, împotriva noastră, prin acţiuni de şantaj şi compromitere, prin controlul asupra slăbiciunilor şi a dorinţelor noastre sau, pur şi simplu, prin exploatarea micilor noastre secrete. Ne pîndeşte un altfel de totalitarism, unul de piaţă şi de publicitate, „soft“, dar cu atît mai pervers. 

Scandalul News of the World arată pînă unde pot merge lucrurile atunci cînd dorinţei de audienţă cu orice preţ i se adaugă ajutorul corupt al autorităţii. S-a născut un sistem de control asupra vieţilor oamenilor, pentru care temuta Securitate română ar fi avut toate motivele să fie invidioasă. 

Cum poate fi justificată o astfel de acţiune? Poate că în legătură cu ascultările ilegale ale telefoanelor unor politicieni ar putea fi invocat interesul public. Dar poţi apăra democraţia prin mijloacele totalitarismului? Cine îşi poate aroga acest drept? Cît priveşte ascultarea rudelor victimelor atentatelor teroriste de la Londra, din iulie 2005, sau intervenţia în viaţa privată a familiei unei fetiţe dispărute, pentru acestea nu există decît o singură „justificare“: dorinţa de a satisface curiozităţile morbide ale unui număr tot mai mare de oameni. Cu o asemenea motivaţie, însă, nu faci faţă nici unui tribunal din lume. 

Duminică seara, şeful Poliţiei metropolitane londoneze, Paul Stephenson, şi-a dat demisia. El a afirmat că nu avea nici o bănuială că Neil Wallis, un fost redactor-şef adjunct de la News of the World, angajat pe un post de relaţii publice la Scotland Yard, între timp arestat, ar fi fost implicat în interceptări telefonice ilegale. Tot duminică, Rebekah Brooks, fosta directoare a filialei britanice a grupului Murdoch, a fost şi ea arestată. Tăvălugul este, probabil, la început, dar cazul nu se poate închide odată cu distrugerea reţelei din jurul grupului Murdoch. De fapt, întregul scandal arată că „privatizarea“ tehnologiilor de supraveghere nu înseamnă neapărat progresul democraţiei, îmbunătăţirea transparenţei şi a controlului public asupra autorităţilor. Dă-le oamenilor multă putere asupra altora, şi nu vor întîrzia să abuzeze de ea. Este valabil, indiferent de forma de proprietate asupra microfonului. 

Dacă vor să-şi păstreze libertăţile, societăţile democratice trebuie să găsească mijloacele de punere sub control public a noilor mijloace de supraveghere, aflate fie sub controlul guvernelor, fie în mîini private. Tehnologiile de azi, atît de sofisticate şi într-o continuă transformare, fac misiunea extrem de dificilă, iar instrumentele clasice ale democraţiei s-ar putea să nu fie suficiente. Nimeni nu ştie cum vor arăta soluţiile. Dar scandalul News of the World are măcar „meritul“ de a fi scos la lumină marile riscuri ale hipersupravegherii privatizate şi, chipurile, democratizate.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.