Reinventarea Estului

Publicat în Dilema Veche nr. 936 din 17 – 23 martie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dincolo de ambițiile megalomane ale lui Vladimir Putin, numai bune pentru preambulul unui rechizitoriu de tribunal internațional, războiul din Ucraina va fi pentru toate statele de la granița răsăriteană a Occidentului un al doilea moment zero al istoriei contemporane după revoluțiile din1989.   

30 de ani au petrecut țările din această parte a continentului încercînd să se scuture de eticheta de „foste comuniste“. A fost un soi de luptă îndîrjită împotriva geografiei și a istoriei, care pînă nu demult părea aproape cîștigată. Sub numele de „Grupul de la Vișegrad“, Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia se scuturaseră de nefericitul brand echivalent cu sărăcia și imprevizibilul și reușiseră să fie recunoscute ca aparținînd spațiului cultural al Europei Centrale. Mai placide, dar și cu probleme mai mari, România și Bulgaria încă erau calificate ca aparținând Estului, însă unul diferit. Norocos, dacă vreți. Unul integrat în UE și NATO, parte a Occidentului, parte la decizii, beneficiar direct al dividendului democratic.

Ca să ajungă aici, populațiile tuturor acestor state au suportat tranziții dureroase, au operat schimbări uriașe în economiile lor și au îmbrățișat aproape nediscriminatoriu orice venea de la vest de ele. Gesturile de frondă din ultimii ani ale Ungariei sau Poloniei pot fi văzute mai degrabă ca alintături ale unor state care sînt deja sigure de locul lor în lume. Mai precis, Ungaria și Polonia (și Slovenia într-o mai mică măsură) nu simt că apartenența lor la Occident mai poate fi pusă în vreun fel sub semnul întrebării. Așa că își permit să își mai lase orgoliul supradimensionat să se manifeste. Dar, ca în bancul acela, fără să sară gardul.

Și totuși.

Discursurile patetice ale președintelui Zelenski al Ucrainei trebuie luate în serios. Pe fronturile de la Mariupol, Harkov, Herson și Odessa, miza este Europa. O victorie a dictatorului de la Kremlin înseamnă consolidarea Rusiei ca actor relevant în tot Estul occidentalizat al continentului. Unii dintre politicienii din statele aflate la granița răsăriteană avertizau de ani de zile asupra acestui risc, însă, după cum mărturisesc mulți dintre ei – fostul președinte al Estoniei, Tomas Hendrik Ilves, e un exemplu –, erau imediat acuzați că exagerează și că sînt rusofobi. Faptul că estonienilor, românilor sau polonezilor le e teamă de Rusia nu e vreo știre. Singurul lucru care poate fi dezbătut e dacă această teamă e rațională sau irațională. Evenimentele din Ucraina arată nu numai că frica era îndreptățită, dar și că ea e izvorîtă nu numai din traumele trecutului, ci dintr-o analiză lucidă a prezentului.

Nu știm cum se va termina războiul, dar, măcar de dragul exercițiului, putem să conturăm cîteva scenarii. Primul dintre ele ar fi că Ucraina dispare politic și rămîne un soi de stat zombie la dispoziția regimului de la Kremlin. Își închipuie oare cineva că Rusia se va mulțumi cu un cîștig teritorial și politic după care își va relua cuminte locul în civilizație? Putem, într-un astfel de scenariu, să ne închipuim Marea Neagră ca fiind altceva decît un „lac rusesc“, așa cum inspirat a numit-o fostul președinte Traian Băsescu? Putem să ne închipuim cum va arăta Moldova și, pe această cale, ce fel de graniță de est și nord o să aibă România? Cîtă instabilitate va trebui să stăvilească această graniță?

Celălalt scenariu este acela în care războiul încetează în baza unui armistițiu nesatisfăcător pentru ambele părți. Rusia se mulțumește cu o victorie de paradă, Ucraina renunță la o parte din aspirații și din teritoriu. Asta n-ar fi decît o amînare. Ne vom petrece următorii ani întrebîndu-ne în ce formă se va relua conflictul. Și cît de pregătiți vom fi. Dar rușii vor fi învățat ceva din eșecurile de la prima încercare? Și dacă da, unde se vor opri?

Al treilea scenariu este cel al unei victorii ucrainene. În acest caz, Occidentul va fi obligat să consolideze Kievul cu o viteză și o hotărîre care n-au fost posibile în România, de exemplu. Să nu uităm că democrația imperfectă românească e un șantier la care mai e mult de lucru. E greu de crezut că un stat de două ori mai mare, cum e Ucraina, va putea fi transformat peste noapte într-o înfloritoare democrație occidentală. Dar această situație este singura care pune actorii implicați, cu excepția notabilă a Rusiei, pe o traiectorie pozitivă. Statele din estul UE sînt, mai departe un pic, o linie a frontului instabilă și dătătoare de coșmaruri, Ucraina construiește în loc să numere morți, iar Rusia are timp de reflecție și, poate, de reevaluare a propriilor valori. E singura variantă în care pacea ar avea șanse pe un termen mai lung.

În oricare dintre aceste situații, „Estul“ din mințile noastre redevine un spațiu al nesiguranței, al imprevizibilului și al dezastrului care așteaptă să se întîmple. Generația care a dărîmat comunismul a făcut tot ce a ținut de ea ca să nu mai ajungem vreodată în situația asta. Reușitele ei sînt multe și adesea trecute cu vederea, dar printre ele nu se numără și soluția la ambițiile scăpate de sub control ale unei Rusii revanșarde. Nu pentru că n-a existat știință, ci pentru că au avut naivitatea să creadă că de data asta va fi altfel. Au preferat să se concentreze pe propriul lor drum, lăsînd pericolul să fie gestionat de cancelariile occidentale prin tot felul de operațiuni de „reset“ plecate de la prezumția că rușii preferă pacea și comerțul. Adevărul trist e că românii, ungurii, cehii, polonezii și toți ceilalți estici au construit case frumoase, însă ele sînt în lunca inundabilă a Europei.

De asta, politicienii din Estul proaspăt reinventat vor trebui să fie și mai fermi de azi înainte atunci cînd avertizează asupra pericolului rusesc. Atunci cînd cer curaj, asumare și acțiune. De asta, renunțarea la importurile energetice din Rusia e aproape o obligație, de asta încurajarea unei atitudini ferme față de tot ce e Rusia trebuie să fie singura cale. Vor fi costuri? Sigur că vor fi. Dar niciodată o asigurare de viață n-a fost gratis.

Lupta din Ucraina e pentru Europa. Și e mai mult pentru Varșovia, Tallinn sau București decît pentru Paris, Berlin sau Roma. Asta n-ar trebui să uităm nici o secundă, mai ales atunci cînd sîntem tentați să credem că orice fel de pace e mai bună decît războiul. 

Cea mare tragedie a țărilor noastre e că avem experiență în a ne obișnui cu răul. Poate, măcar de data asta, nu va fi așa. 

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Trei reţete de mâncăruri rapide pentru prânz jpeg
Cel mai bun moment pentru a lua cina dacă vrei să îți reduci colesterolul
Deși ceea ce mănânci rămâne factorul principal în gestionarea colesterolului, cercetările recente arată că și momentul mesei de seară poate influența modul în care organismul procesează grăsimile și reglează nivelurile de lipide.
lingouri aur profimedia jpg
Băncile centrale cumpără masiv aur. Cererea rămâne puternică, în ciuda corecțiilor de preț și a dobânzilor ridicate
Băncile centrale din întreaga lume continuă să își majoreze rezervele de aur într-un ritm susținut, consolidând una dintre cele mai importante tendințe observate pe piețele financiare în ultimii ani.
racheta flamingo/ FOTO:X
Boom-ul industriei de apărare al Ucrainei l-a luat prin surprindere pe Putin. Armele Kievului lovesc în inima Rusiei
O națiune aflată sub asediu a renunțat la birocrația militară în favoarea eficienței letale: „Dacă funcționează, construiește-l!”. În ateliere clandestine, împrăștiate pe tot teritoriul Ucrainei, se asamblează o mașinărie de război într-un ritm amețitor, care lasă în urmă până și cele mai puternice
image png
Cum ar trebui să mănânci corect Oreo, potrivit unui expert în industria alimentară
Puțini biscuiți au statutul iconic al lui Oreo. Combinația dintre blatul crocant de cacao și crema dulce de vanilie a transformat acest desert într-un favorit global, greu de egalat chiar și de variantele noi sau edițiile limitate lansate de brand în ultimii ani.
Centura municipiului Blaj  Foto Valentin Rotar  Facebook (1) jpg
„Mica Romă” a Ardealului construiește o centură spectaculoasă. Va avea un viaduct curb peste râul Târnava și calea ferată
Blaj, un municipiu cu mai puțin de 18.000 de locuitori, va avea o centură ocolitoare spectaculoasă, construită cu ajutorul fondurilor europene. Lucrările la varianta ocolitoare au început în 2025 și ar putea fi finalizate până la începutul anului 2027.
Captură de ecran 2026 06 11 000543 png
Tragedie în județul Suceava: o fată de 15 ani a murit după ce locuința în care se afla a fost cuprinsă de flăcări
O adolescentă în vârstă de 15 ani și-a pierdut viața, miercuri seara, într-un incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Ilișești, județul Suceava. Tragedia a fost anunțată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava.
Adunarea salariaţilor Uzinei de motoare din Reşiţa, la naţionalizarea înteprinderii (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 174/1948)
11 iunie: Ziua când a avut loc trecerea României de la o economie de tip capitalist, la una de tip centralizat
Pe 11 iunie 1948 a avut loc naționalizarea principalelor mijloace de producție. Tot pe 11 iunie s-au născut Jacques-Yves Cousteau, oceanolog francez și actrița Mariana Buruiană.
cirese shutter1 jpeg
Cum păstrezi cireșele proaspete pentru mai mult timp. Experții vin cu trucuri simple
Cum păstrezi cireșele proaspete cât mai mult timp. Sfaturi utile despre cum să te bucuri de fructul sezonului zile la rând, fără să se strice
Dominic Fritz FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Reacția USR la acuzațiile CSM: „Apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”
Reprezentanții USR au reacționat miercuri, 10 iunie, după apariția hotărârii CSM prin care judecătorii au făcut acuzații privind încercarea de subordonare a Justiției. Un risc real de abuz de putere și de cenzură, a transmis USR prin intermediul unui comunicat de presă.