Recoltă bună – veste proastă

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Eu socot că România este astăzi o forţă agricolă de nivel regional, cu tendinţa de a creşte spre nivelul mare al ligii europene. Suficient de mulţi români mai cred încă în reportajele care descriu agricultura românească drept bazîndu-se pe cei mulţi care îşi ară pogonul cu plugul tras de cai. Era cam aşa, acum 10-15 ani. Între timp, s-a ajuns la recolte impresionante, la ferme de zeci de mii de hectare utilate muc şi sfîrc, cu tot ce e mai nou de pe la New Holland sau John Deere. De cîţiva ani încoace, dacă plouă suficient şi la timp, PIB-ul creşte şi înregistrăm, ca ţară, medii anuale de creştere economică peste cele europene, pe baza încasărilor agricole. Vestea proastă este că, la limită, putem afirma că România înregistrează performanţă doar cînd vrea Dumnezeu (recoltele nefiind previzibile întrutotul). Vestea bună este că ar trebui să-i vedem, în sfîrşit, pe fermieri ca pe nişte furnizori de prosperitate pentru noi toţi. Indiscutabil, la asta a contribuit şi aderarea la Uniunea Europeană şi a sa politică agricolă comună. Subvenţiile pe hectar (aşa mici cum au pornit) sau restul programelor de dezvoltare rurală (chiar nefolosite la maximum) au reuşit să împingă înainte agricultura românească.

De ce, atunci, la intervale regulate de timp, mai vedem prin presă Jelania Naţională a Agricultorului Năpăstuit? De ce nu prea asistăm la nici o reducere de preţ la raft, în magazine? S-a produs, e drept, ieftinirea pîinii, în urma unei reduceri guvernamentale la TVA. În rest, indiferent de anul agricol (bun sau prost), mîncarea nu dă semne de ieftinire. Laptele, salamul, uleiul, cartoful îşi păstrează preţuri mari la raft, deşi se pare că, anul trecut, România ar fi fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE, pe locul doi la porumb şi cu recoltă record la cartofi. Tot căutînd explicaţii, întrebînd în dreapta şi în stînga, am auzit des cum că fermierii sînt obligaţi să vîndă la preţuri mici, dacă recolta e bună, dar negustorii păstrează preţul mare la raft, storcînd un profit mai mare. Nu prea am crezut, o vreme, ipoteza asta de lucru. Prea îmi semăna a „bunul ţăran spetindu-se pentru mai nimic, şi răul de negustor care jupoaie clientul“. De curînd, însă, am aflat de intenţia reintroducerii aşa-numitelor „certificate de depozit“ pentru fermieri. Numitele acte ar fi un soi de hîrtie la mînă, care atestă faptul că producătorul Vasile Ion are cantitatea de X tone de grîu, în valoare de aproximativ Y mii de lei, în silozul Z. M-am înfiorat. În mod normal, pe o piaţă logică, aşa ceva nu s-ar putea închipui. Un asemenea act, menit a asigura, poate, un credit bancar pentru următorul an agricol, s-ar chema la Chicago contract futures, adică vînzarea în avans a recoltei, la un preţ stabilit de jocul cererii şi ofertei, nu de un „certificator autorizat“.

O asemenea soluţie pur administrativă este, cu certitudine, doar o variantă de avarie. Ceea ce înseamnă că piaţa agricolă românească este semifuncţională, incomplet maturizată. Adică, pe circuitul fermier – procesator – negustor – consumator, primii sînt veriga slabă în poziţia de negociere cu mult mai puternicele şi agresivele lanţuri de supermarket-uri, cu prezenţă regională sau continentală. Despre procesatori, ce să zic? Încă ne bucurăm să vindem multă materie primă iar produsele cu valoare adaugată mai mare (aflate mai sus în lanţul trofic comercial) au un oarecare handicap la capitolul dezvoltare. Astfel, acoperiţi de proceduri, cu mai multă experienţă globală într-ale negocierii şi cu multe (din ce în ce mai multe) magazine, corporaţiile negustoreşti majore folosesc slăbiciunea furnizorilor şi îşi cresc profiturile.  

Prin alte părţi europene, fermierii s-au asociat zdravăn şi şi-au apărat poziţiile cu cerbicie. Comisarii pentru agricultură au tot încurajat această tendinţă. Pre la noi prin ţară, mai e ceva pînă la o asemenea uniune întru apărarea intereselor fermiereşti. Sînt însă convins că va veni. Nu au de ales. Va însemna asta preţuri mai mici la raft? Nu neapărat. Ar mai fi nevoie şi de Consiliul Concurenţei, în ecuaţie.  

Las pe săptămîna viitoare continuarea demonstraţiei. Nu voi demoniza Negustorul şi sanctifica Producătorul. Promit.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.