Povestea regelui care voia şi el o colonie…

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

În urmă cu 90 de ani, mai precis în a doua jumătate a anului 1931, marele eveniment „cultural” la Paris era o mare expoziţie colonială. Ocolul lumii într-o singură zi – aşa suna sloganul expoziţiei, un titlu ales cu abilitate de organizatori, aluzie la romanul lui Jules Verne Ocolul pămîntului în 80 de zile, dar sugerînd în acelaşi timp şi grandoarea imperiului francez. Expoziţia a rămas deschisă timp de şase luni şi a atras, într-un context de efervescenţă festivă, opt milioane de vizitatori. Puţină lume a acordat atunci atenţie unui manifest al suprarealiştilor francezi (avîndu-l ca lider pe André Breton) intitulat Nu mergeţi să vedeţi expoziţia colonială! În discursul de inaugurare, ministrul de atunci al coloniilor pronunţa următoarea frază: „Colonizarea este cea mai mare faptă istorică.

În prezent asistăm pe mai toate meridianele, şi mai ales în Occident, la un veritabil proces al colonialismului şi al sclaviei. Dinspre universităţile americane vine un fel de tsunami ideologic impunînd chiar decolonizarea gîndirii. Multe ţări ale Europei de Vest nu au aşteptat însă acest impuls venind dinspre America pentru a-şi face mea culpa în diferite forme. În urmă cu 20 de ani, Franţa a adoptat o lege desemnînd sclavia şi comerţul cu sclavi drept crime împotriva umanităţii. Din 2006 încoace, data de 10 mai este, în Franţa, Zi naţională a memoriei legată de sclavie şi de abolirea sa. În ultimele două decenii, cercetătorii au scos la lumină fapte, detalii, declaraţii şi aspecte ale sclaviei cu totul stupefiante. S-ar spune că timp de ani şi ani de zile aceste informaţii teribile au fost ţinute ascunse, ca atunci cînd preferi să ascunzi gunoiul sub preş. Nimic nu le mai poate însă împiedica acum să iasă la suprafaţă. La sfîrşitul lunii mai, de exemplu, Germania a recunoscut pentru prima dată în mod oficial că a comis un genocid în Namibia, colonie germană între 1884 şi 1915. Între 1904 şi 1908, în contextul unor revolte locale, forţele coloniale germane au ucis, cu un scop explicit de exterminare, în jur de 60.000 de membri ai etniei Hereros şi în jur de 10.000 de membri ai etniei Namas. Pînă acum, manualele de istorie afirmau că primul genicid al secolului XX a fost cel comis de turci împotriva armenilor în cursul primului război mondial. Iată însă că acest capitol legat de genocide trebuie rescris.

Recunoaşterea crimelor coloniale are două aspecte, unul moral şi altul economic. Germania şi-a cerut în mod oficial iertare pentru crimele comise în Namibia, dar anunţă şi compensaţii financiare de peste un miliard de euro, suma urmînd să fie eşalonată pe 30 de ani sub formă de programe de dezvoltare. În Statele Unite, anul trecut, democraţii au introdus în programul lor ideea că recunoaşterea atrocităţilor comise de albi împotriva africanilor aduşi ca sclavi pe pămînt american ar trebui completată cu compensaţii financiare. Este normal, au afirmat unii lideri democraţi, ca urmaşii acelor oameni dezrădăcinaţi şi aduşi în condiţii bestiale în America, unde au fost exploataţi tot în condiţii bestiale, să primească în prezent nişte compensaţii. Unele organizaţii care militează pentru adoptarea acestui tip de mecanism se inspiră din compensaţiile acordate de Germania în urma Holocaustului. 

Tema decolonizării spiritelor a pătruns şi în literatură şi este tot mai des prezentă pe scenele teatrelor. În Franţa, la Limoges, oraşul care găzduieşte Festivalul internaţional al francofoniilor, a fost creată anul trecut o piesă intitulată Congo Jazz band semnată de dramaturgul francofon de origine algeriană Mohamed Kacimi. Titlul piesei are ceva derutant, trimite la o comedie muzicală. Ceea ce povesteşte însă Mohamed Kacimi, şi anume cum şi-a construit regele belgian Leopold al II-lea o colonie personală în Africa, este cu totul cutremurător. Timp de doi ani, Mohamed Kacimi, autor foarte apreciat în Franţa şi în lumea francofonă, a cercetat diverse arhive şi a citit cărţi despre colonizarea Africii pentru a-şi acumula materia narativă. Iar faptele revelate de el sînt efectiv bulversante. Leopold al II-lea a angajat un explorator american lipsit de scrupule, un anume Henry Morton Stanley, iar acesta din urmă i-a decupat regelui în regiunea numită astăzi Congo o proprietate personală cu o suprafaţă de şaizeci de ori mai mare decît Belgia şi de cinci ori mai mare decît Franţa. Triburile locale au fost forţate cu ajutorul mitralierelor să semneze contracte din care evident că nu înţelegeau nimic, dar prin care se obligau să lucreze pentru rege. Celelalte puteri vest-europene dispuneau deja de colonii, aşa că în 1885 au primit Belgia cu braţele deschise în clubul lor, oficializînd cuceririle lui Leopold al II-lea. Statele Unite au recunoscut primele colonia personală a regelui belgian dintr-un motiv halucinant: în urma războiului de secesiune, americanii au vrut să se debaraseze de urmaşii negrilor aduşi ca sclavi, iar regele belgian s-a oferit să-i preia în Congo. Leopold al II-lea nu a pus niciodată piciorul în Congo, s-a mulţumit doar cu colectarea abundentelor sale resurse. Congo a fost proprietatea personală a lui Leopold între 1885 şi 1908, şi în tot acest timp trupele sale au reuşit să epuizeze prin muncă forţată milioane de africani. Unii istorici consideră că în jur de zece milioane au murit în această perioadă.

Cînd „lumea civilizată” a inventat pneurile, cauciucul a devenit o materie primă foarte preţioasă. Leopold a dat ordin ca fiecare african de pe „proprietatea” sa să-i furnizeze lunar cîte zece kilograme de cauciuc. Cine nu reuşea să se achite de această normă primea o pedeapsă barbară: i se tăia mîna dreaptă de la încheietură. Familiile celor trimişi să colecteze cauciucul erau ţinute ca ostatici, iar dacă „lucrătorul” nu se întorcea, pedeapsa se abătea peste femei şi copii. Povestea macabră a mîinilor tăiate (şi afumate pentru a fi conservate ca dovadă că pedeapsa a fost executată) a ajuns treptat şi la urechile indignate ale europenilor şi ale americanilor, iar în 1908 Leopold al II-lea s-a văzut obligat să-şi cedeze „proprietatea” statului belgian. Ceea ce nu a ameliorat însă condiţiile de viaţă ale populaţiei locale. Leopold al II-lea, în piesa lui Mohamed Kacimi, apare ca un fel de Ubu rege, cu diferenţa că de data aceasta nu avem un personaj fictiv, ca la Alfred Jarry, ci unul real. Autorul piesei s-a bazat în mare parte pe o carte apărută în 1998, semnată de un american, Adam Hochschild, intitulată Fantomele regelui Leopold, un holocaust uitat, precum şi pe o vastă lucrare intitulată Congo, o istorie, scrisă de olandezul David Van Reybrouk şi publicată în 2010.

Informaţiile despre epoca numită colonială ies la suprafaţă ca nişte ape tulburi, toxice, murdare, pline de sînge şi de cadavre în putrefacţie. Este ca şi cum memoria planetei s-ar revolta şi ar ejecta progresiv imagini şi fapte pe care mulţi le-ar fi dorit uitate. Pretenţia Occidentului că ar fi făcut „operă de civilizare” a lumii, pusă în balanţă cu suferinţele şi costul uman al acţiunii sale, se erodează cu fiecare nou studiu apărut pe tema colonialismului. Statuile lui Leopold al II-lea sînt astăzi vandalizate în Belgia şi chiar retrase de pe soclurile pe care au stat timp de multe decenii. Termenul de scadenţă istorică mi se pare potrivit pentru acest tip de demers, şi mai am impresia că niciodată revelaţiile legate de trecut nu au perturbat mai mult prezentul umanităţii, ceea ce fără îndoială îi modelează şi viitorul.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Horoscop 6 12 mai, foto Shutterstock jpg
Horoscop sâmbătă, 24 mai. Fecioarele caută validare cu orice preț. Racii își neglijează propriile planuri
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de sâmbătă, 24 mai.
Armata polonă cucerind orașul Smolensk. Pictură realizată de Juliusz Kossak în secolul XIX (© Wikimedia Commons)
Cum au cucerit polonezii Moscova: Războiul Polono-Rus (1609-1618)
Războiul Polono-Rus dintre anii 1609-1618 a reprezentat un conflict de la începutul secolului al XVII-lea inițiat de Uniunea Polono-Lituaniană cu ambiția de a se extinde pe meleagurile rusești, profitând de slăbiciunea Țaratului Rusiei.
djerba istock jpg
Este destinația perfectă în 2025! Insula seamănă perfect cu Bahamas și este mult mai ieftină
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne apropiem cu pași repezi de începutul verii. Iar dacă ne dorim să ne bucurăm de o vacanță superbă, într-o locație de care să ne îndrăgostim de la prima vedere, atunci este important să începem să ne gândim deja către ce destinație ne vom îndrepta.
Harvard Shutter
Un judecător din Statele Unite a suspendat decizia lui Trump de a bloca înscrierea studenţilor străini la Harvard
Un judecător american a blocat temporar vineri, 23 mai, decizia preşedintelui Donald Trump care interzicea înscrierea studenţilor străini la Universitatea Harvard.
Dominic Fritz Foto   Captură video USR jpg
Dominic Fritz: „Doar cu PSD putem controla deficitul. Nu e o alegere politică, e o realitate aritmetică”
Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, susține că formarea noului guvern depinde inevitabil de sprijinul PSD. Acesta a subliniat că nu este vorba despre o alegere politică, ci despre o realitate aritmetică în Parlament.
studenti romani harvard jpeg
Ambasada României reacționează după decizia SUA care afectează studenții români de la Harvard
Ambasada României în SUA urmărește cu atenție situația celor 34 de studenți români de la Harvard, după ce administrația Trump a revocat certificarea programului pentru studenții internaționali.
Anamaria Gavrila Mediafax Foto Andreea Alexandru
Anamaria Gavrilă cere alegeri anticipate: „Sistemului nu-i place opoziția. Încearcă să scape de mine și de POT din Parlament”
Șefa POT Anamaria Gavrilă solicită organizarea de alegeri anticipate, acuzând că presiunile exercitate asupra sa și a formațiunii pe care o conduce provin dintr-o dorință a „sistemului” de a elimina o opoziție „reală și curajoasă” din Parlament.
Generalul Philip Breedlove FOTO EPA-EFE
Fost comandant al trupelor NATO în Europa: „România este un fel de ancoră pentru noi în această parte a Mării Negre”
Philip Breedlove, fostul comandant al trupelor aliate în Europa, a afirmat că România este „incredibil de importantă” pentru Statele Unite și pentru Occident și că nu sunt motive de îngrijorare.
horoscop saptamana 23 29 septembrie webp
Horoscop sâmbătă, 24 mai. Un nativ e criticat de cei dragi din cauza comportamentului
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de sâmbătă, 24 mai.