O pledoarie contra sancțiunilor economice

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
O pledoarie contra sancțiunilor economice jpeg

La începutul acestei luni, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a acuzat Rusia că folosește energia ca armă politică. Kremlinul a răspuns susținînd că sancțiunile SUA amenințau să exacerbeze dezechilibrele pe piața europeană a energiei. Această contestație evidențiază în mod clar creșterea – tot mai problematică – a folosirii sancțiunilor economice sau a amenințării cu acestea în politica internațională.

Ca instrument al presiunii statului, sancțiunile economice nu ajung la război, dar sînt mai aproape de el decît de diplomație. Cu toate acestea, justificările legale, politice și morale pentru astfel de măsuri sînt rareori contestate.

Statele au folosit întotdeauna economia ca instrument al geopoliticii. Secolul al XIX-lea, cînd economia internațională a fost în mare măsură separată de politica internațională, a fost o scurtă excepție de la această regulă: Rusia a strîns chiar și un împrumut de pe piața londoneză în timpul războiului Crimeei. Dar în anii 1920, Liga Națiunilor a reînviat în mod oficial folosirea armelor economice împotriva statelor ofensive. Iar Capitolul 7 al Cartei Națiunilor Unite permite Consiliului de Securitate să impună sancțiuni economice împotriva statelor care amenință sau încalcă pacea mondială.

Regimul internațional de sancțiuni a trecut prin mai multe etape suprapuse în ultimul secol. La început, sancțiunile au fost folosite ca răspuns la intențiile sau acțiunile agresive ale unui stat, cum ar fi o creștere a înarmării sau o invazie propriu-zisă a unui alt stat. Astfel, Liga Națiunilor a impus Italiei sancțiuni economice cînd forțele lui Mussolini au invadat Abisinia în 1935.

În etapa următoare, temerile cu caracter umanitar au ajuns să fie acceptate ca temei pentru sancțiuni. De exemplu, opresiunea guvernului asupra unor grupuri din interiorul unui stat care amenința să declanșeze efecte asupra unor țări „terțe”, cum ar fi o criză a refugiaților. Aceasta a fost baza legală pentru sancțiunile economice ale ONU împotriva Rhodesiei în anii 1970 și Africii de Sud în anii 1980.

După aceea, unii au considerat „schimbarea regimului” în sine ca un scop legitim pentru sancțiuni. După cum a susținut premierul britanic Tony Blair într-un discurs din 1999 la Chicago, „propagarea valorilor noastre ne face mai siguri”. Convingerea de bază aici era că democrațiile nu încep războaie, ci că doar dictaturile o fac. Scopul nedeclarat al menținerii sancțiunilor economice asupra Irakului după războiul din Golf din 1991 a fost, astfel, înlăturarea președintelui irakian Saddam Hussein de la putere.

Cea mai importantă evoluție recentă în regimul internațional de sancțiuni a fost sancționarea persoanelor și entităților „special desemnate”. Astfel de măsuri atent țintite, susțin avocații lor, circumscriu pedepsele la autorii unor activități de spălare a banilor și ai altor practici dubioase și, astfel, evită daunele la adresa restului populației unei țări. Dar ele nu intră în competența ONU și, prin urmare, sînt impuse unilateral de țări sau grupuri de țări puternice din punct de vedere economic. Deloc surprinzător, Statele Unite, hegemonul dolarului mondial, a fost pionierul în această formă de sancționare. Dar și Uniunea Europeană a urmat exemplul Americii.

Cele mai cunoscute dintre aceste sancțiuni individualizate sînt cele numite Magnitsky, după numele avocatului rus Serghei Magnițki, care i-a acuzat pe oficialii ruși din domeniul fiscal și al aplicării legilor că au fraudat Hermitage Capital Management, o firmă de investiții pe care o consilia, cu 230 de milioane de dolari. Magnițki a fost arestat și acuzat de evaziune fiscală și a murit în închisoarea Matroskaia Tișina din Moscova în 2009, după ce ar fi fost bătut de poliție.SUA au adoptat Legea Magnitsky în 2012 cu intenția de a pedepsi persoanele responsabile. Iar mai cuprinzătorul Global Magnitsky Human Rights Accountability Act din 2016 îl autorizează pe președinte „să impună sancțiuni economice și să interzică intrarea în Statele Unite oricărei persoane străine identificate ca fiind implicată în abuzuri contra drepturilor omului sau corupție”. Alte puteri occidentale – inclusiv Regatul Unit (2017-18), Canada (2017) și UE (2020) – au adoptat de atunci legislația Magnitsky, iar sute de persoane și firme din întreaga lume sînt în prezent sancționate în temeiul acestor legi. Separat, Parlamentul European a cerut recent sancțiuni împotriva Ungariei și Poloniei pentru încălcarea drepturilor LGBTQ+.

Dar sînt aceste sancțiuni oportune și eficiente? În ceea ce privește Justiția, creșterea recentă a sancțiunilor țintite se bazează pe legislația internă, nu internațională, și reflectă normele convenite doar de un segment al comunității internaționale. În plus, astfel de sancțiuni sînt adesea impuse persoanelor și entităților cu cele mai sumare explicații și fără ca acestea să fie judecate sau condamnate pentru vreo infracțiune. Pentru mulți, așadar, aceste sancțiuni par pur și simplu o formă de exercitare a puterii.

De asemenea, oportunitatea lor este îndoielnică. Sancțiunile ex parte dau naștere, în mod previzibil, la adevărate războaie de sancțiuni, cu excepția cazului în care sînt aplicate asupra unor țări care nu pot riposta. În toate cazurile, se produc încălcări ale sancțiunilor și, prin urmare, e nevoie de măsuri de supraveghere și întărire a aplicării lor la nivel internațional.

Urmînd sancționarea de către Occident a oficialilor ruși acuzați de abuzuri în Cecenia, SUA, Canada, UE și Marea Britanie au impus înghețarea activelor și interdicții de călătorie și pentru oficialii chinezi implicați în maltratarea uigurilor în Xinjiang. Rusia și China s-au unit pentru a condamna Occidentul pentru că ar fi declanșat un nou „război rece”, iar China, în mod special, are o mulțime de „arme” cu care să riposteze. Chiar vrem ca lumea să fie împărțită în blocuri economice de sancționatori și ripostatori?

La întrebarea asupra eficienței sancțiunilor economice este probabil cel mai greu de răspuns, deoarece nu există o măsură stabilită a succesului. Mulți presupun că sînt o modalitate relativ ieftină de a aduce schimbări de regim benefice din punct de vedere moral sau schimbări în comportamentul unui regim. Acest lucru poate fi adevărat în unele cazuri. Dar dovezile copleșitoare sugerează că sancțiunile economice au astfel de efecte numai în completare cu intervenția militară – ceea ce înseamnă că ele sînt de obicei un acompaniament al războiului, mai degrabă decît o alternativă la acesta. Așadar, ar trebui să fim extrem de atenți cu privire la impunerea de sancțiuni din motive morale.

La urma urmei, există un alt model pașnic pentru a îmbunătăți comportamentul internațional și intern. Montesquieu, Adam Smith, Richard Cobden și mulți alții au susținut că schimbul de bunuri, oameni și idei are efecte de pacificare. Sancțiunile funcționează direct împotriva acestui lucru. Cînd susținătorii acestor măsuri punitive susțin că schimburile comerciale sînt posibile doar între oameni civilizați, ei ignoră efectul civilizator al comerțului însuși. 

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, este profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick. 

Foto: Serghei Magnițki (wikimedia commons)

Copyright: Project Syndicate, 2021

www.project-syndicate.org

traducere de Andrei MANOLESCU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Ce înseamnă când câinele tău se așază sau doarme la picioarele tale, potrivit experților veterinari
Comportamentul câinilor este adesea o sursă de curiozitate pentru stăpânii lor. Un gest frecvent întâlnit este acela în care câinele se așază sau adoarme la picioarele stăpânului.
Prizonieri de război ucraineni FOTO EPA EFE jpg
Mărturia unui ucrainean care a petrecut doi ani în captivitatea rusă: „Au fost surprinși că nu cedam”
Un ucrainean care a petrecut doi ani în captivitatea rusească a relatat cum autoritățile ruse au folosit bătăile, amenințările cu execuția și violența sexuală drept metode de smulge „mărturisiri” pentru presupuse infracțiuni pe timp de război.
image png
Cum să oprești căderea părului. 5 seruri făcute în casă care îl întăresc de la rădăcină și îi stimulează creșterea
În mod normal, pierdem între 50 și 100 de fire de păr în fiecare zi. Dar, dacă pierderea depășește această cantitate și părul începe să pară mai subțire sau fără volum, este important să acționăm.
Medici pacient coronavirus COVID 19 pandemie spital terapie intensivă FOTO AFP
Revolta unui rezident: „Nu alegeți medicina. Vă distrugeți viața! Nu ai bani de nimic”
„Bătaie de joc, suferință, stres, lipsa de somn. Pe lângă toate astea un salariu mizer de 4.700-5.000 lei din care nu poți să-ți permiți nimic într-un centru universitar”, astfel descrie viața un rezident din România. În acest context, viitori medici au răspuns la întrebarea: „De ce fac medicina?”
Omul de castane The Chestnut Man Colaj jpg
Thrillerul care face furori pe Netflix și te ține cu sufletul la gură. „L-am văzut în două zile. Încă nu pot dormi”
Descoperă The Chestnut Man, un thriller polițist danez întunecat și captivant de pe Netflix, care a cucerit criticii și fanii cu atmosfera sa sumbră, misterul tulburător și o poveste care nu-ți dă voie să te oprești din vizionare.
Zodia căreia i se schimbă traiectoria în viață, imediat după Paște  Intră într o nouă etapă a vieții, iar totul se așază în favoarea ei png
Zodia care o să cucerească lumea, în luna iulie. Ce au pregătit astrele pentru acest nativ
Luna iulie aduce o energie astrală puternică, iar stelele au decis: Leul este zodia care va cuceri lumea în această perioadă!
Transfăgărășan România cel mai frumos drum rutier de munte conform Top Gear Colaj DMS
Turismul românesc, între anonimat și excursii școlare. Care e marea problemă
România este o țară cu potențial turistic uriaș, dar prea puțin cunoscută turiștilor străini. Cel puțin asta spun specialiștii în Horeca. Iar de vină este slaba promovare a țării la nivel internațional, cu sume derizorii, mult mai mici compartativ cu alte țări europene.
image png
Fulgerul care a ucis 469 de oameni. Cel mai devastator dezastru cauzat de natură în Egipt
Pe 2 noiembrie 1994, satul Dronka din Egipt a fost martorul unei tragedii nemaiîntâlnite. Într-o noapte care părea doar una ploioasă de toamnă, un fulger a lovit un complex militar de rezervoare de combustibil, declanșând o catastrofă fără precedent.
delia velculescu FMI FOTO Proto Thema
Cât de potrivit ar fi un premier tehnocrat pentru România și ce nume apar în negocieri
Tema dezbaterilor alianței pro-europene din ultimele zile a fost desemnarea unui premier tehnocrat. Una dintre variantele propuse este Delia Velculescu, fostă șefă a misiunii FMI în Grecia. Un alt nume pus pe masă este cel al economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Și nu numai.