Europa divizată, în absenţa unei memorii comune

Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

„Holocaustul nu poate fi utilizat pentru justificarea diviziunii sau a urii în zilele noastre“. Această frază a fost pronunţată de preşedintele francez Emmanuel Macron pe data de 23 ianuarie, la Ierusalim, unde a participat, împreună cu peste 40 de alţi lideri (printre care și preşedintele României, Klaus Iohannis) la cea de-a 5-a ediţie a Forumului mondial pe tema Holocaustului. 

Multe fraze emoţionante au fost spuse cu această ocazie, iar agenţiile de presă au subliniat faptul că această reuniune internaţională de la Ierusalim este cea mai importantă din istoria Israelului. Nu încape nici o îndoială în privinţa mesajului transmis lumii întregi, prin simpla lor participare la acest Forum, de către liderii prezenţi acolo. Într-un moment cînd se împlinesc 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, comunitatea internaţională lansează un apel la raţiune şi la împrospătarea memoriei, şi se angajează într-un fel să nu repete niciodată greşelile trecutului. Într-un moment cînd tensiunile din Orientul Apropiat şi Mijlociu au atins un prag extrem de îngrijorător, Israelul mai transmite un mesaj şi în direcţia regimului de la Teheran, pe care Benjamin Netanyahu îl consideră cel mai mare pericol pentru evrei de la Holocaust încoace. Mesajul poate fi tradus, în cuvinte, cam în felul următor: statul israelian nu este singur şi beneficiază de un imens sprijin internaţional în contextul conflictual din regiune.

În paralel însă cu aceste mesaje importante şi cu gesturile încărcate de simboluri care le-au însoţit, comemorarea de la Ierusalim de pe 23 ianuarie, precum şi cea de la Auschwitz de pe 27 ianuarie s-au derulat într-un context de „bătălie a memoriei“. Mai toată presa franceză a comentat pe larg acest conflict în materie de interpretare a istoriei dintre Rusia şi Polonia, în primul rînd. De altfel, preşedintele polonez Andrzej Duda a preferat să nu se ducă la Ierusalim, iar preşedintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la ceremoniile de la Auschwitz din Polonia.

Andrzej Duda ar fi vrut să poată rosti un discurs la Ierusalim, dar autorităţile israeliene i-au pus pe lista vorbitorilor doar pe reprezentanţii Rusiei, ai Statelor Unite, ai Germaniei, ai Franţei şi ai Marii Britanii. Temîndu-se că va fi pus în situaţia de a asculta pasiv eventuale acuzaţii de antisemitism aduse Poloniei de către Vladimir Putin, şeful statului polonez a preferat deci să nu facă deplasarea la Ierusalim. Vladimir Putin, fără să numească persoane sau ţări, s-a referit într-adevăr la unii „complici“ pe care i-ar fi avut naziştii, complici a căror „cruzime“ ar fi fost uneori mai mare decît cea a naziştilor. Din punctul de vedere al lui Vladimir Putin, Polonia este departe de a fi „prima victimă a nazismului“ (aşa cum afirmă istoriografia oficială a Varşoviei), ci o ţară care ar fi favorizat agresiunea nazismului împotriva Europei. Din septembrie anul trecut încoace, preşedintele rus a evocat deseori această „teorie“ a complicităţii poloneze şi a antisemitismului exacerbat al regimului polonez dintre cele două războaie mondiale. El reproşează Poloniei şi faptul că ar fi profitat de tratatul de la München din 1938, care a dus la dezmembrarea Cehoslovaciei, cînd Polonia a anexat o parte din Silezia.

Din punctul de vedere al polonezilor, însă, Pactul Ribbentrop-Molotov semnat în 1939 reprezintă oroarea absolută, întrucît, în virtutea acestui pact dintre Hitler şi Stalin, a fost atacată şi împărţită Polonia, iar Uniunea Sovietică a anexat şi alte teritorii, precum ţările baltice şi Basarabia…

De fapt, în această „bătălie a memoriei“ este implicată şi întreaga Uniune Europeană. Vladimir Putin a reacţionat cu mare furie anul trecut, în septembrie, cînd Parlamentul European a adoptat o rezoluţie pe tema „memoriei europene“, rezoluţie în care nazismul şi comunismul sînt puse, practic, pe acelaşi plan, iar Pactul Ribbentrop-Molotov este denunţat şi considerat ca un factor cauzal al conflagraţiei. Din toamna anului trecut, Vladimir Putin s-a angajat într-o „cruciadă vizînd rescriererea rolului Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial“ (am citat din cotidianul Le Monde, articol apărut pe 21 ianuarie).

Cotidianul francez denunţă însă „lectura naţionalistă a istoriei“ şi în cazul Poloniei, şi în cazul Rusiei, precum şi faptul că ea reprezintă o „armă politică“. Comentatorii de la Le Monde îl mai citează pe fostul diplomat şi analist rus Vladimir Frolov, cu următoarea frază: „Legitimitatea puterii ruse, fie pe plan intern, fie pe scena internaţională, este în mare parte construită pe istoria victoriei împotriva Germaniei naziste şi a poziţiilor geopolitice cîştigate de Moscova după război“.

„Bătălia memoriei“ riscă să se extindă anul acesta, mai ales că se împlinesc 75 de ani de la încheierea războiului. Rusia pregăteşte un important moment comemorativ în mai, cu mulţi invitaţi. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a confirmat deja prezenţa la Moscova. De mai multă vreme el pledează pentru redeschiderea dialogului cu Moscova şi pentru crearea unui nou cadru de colaborare între Uniunea Europeană şi Rusia.

La Auschwitz au fost exterminaţi peste un milion de evrei. Al Doilea Război Mondial a însemnat moartea a şase milioane de evrei. Uniunea Sovietică a avut pierderi uriaşe, 27 de milioane de oameni, iar  bilanţul general al războiului este de peste 60 de milioane de vieţi.

Dacă morţii ar avea un cuvînt de spus, poate că ei le-ar cere mai multă decenţă celor vii, precum şi celor obsedaţi de rescrierea istoriei din considerente naţionaliste, politice sau polemice. Un manual unic de istorie legat de al Doilea Război Mondial este pentru moment imposibil în Europa, dar mai mult ca sigur că „exacerbarea conflictelor de memorie“ este de natură să întîrzie mult redactarea sa.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

diogo jota inmormantare darren fletcher the sun jpg
Momente rușinoase la înmormântarea lui Diogo Jota. Poliția a fost nevoită să intervină
Fotbalistul lui Liverpool a fost înhumat ieri, în Portugalia.
Grete Thunberg a popularizat rusinea de a zbura Sursa Facebook GT , Freepik jpg
Suedia elimină taxa pentru rușinea de a zbura, promovată de Greta Thunberg. „Un sfert din suedezi se abțineau de la zboruri”
Suedia a eliminat taxa pe zboruri într-o încercare de a reanima industria sa aeriană, afectată de măsurile ecologice. Așa-numita „rușine de a zbura” a fost un fenomen promovat de activista de mediu Greta Thunberg care a adunat simpatizanți, dar și controverse.
Alzheimer FOTO Shutterstock
Uitare sau demență precoce? Cum îți poți da seama dacă ai Alzheimer și cum te poți proteja
La un moment dat, cu toții am intrat într-o cameră cu un scop precis și am uitat complet ce urma să facem, precizeazî profesorul Scott Small, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Alzheimer de la Universitatea Columbia, enumerând modul în care oamenii își pot da seama dacă sunt bolnavi.
image png
Motivul pentru care marile gospodine pun o linguriță de țuică în aluatul de gogoși. Un secret puțin cunoscut
Atunci când vine vorba de diverse trucuri pentru a pregăti cele mai gustoase și pufoase gogoși, majoritatea gospodinelor dețin o serie de „secrete” în acest sens, însă unul este mai puțin cunoscut publicului. Află din continuarea acestui articol de ce este important să pui o cantitate mică de țuică
image png
Cele mai frecvente simptome ale cancerului de colon, boala care l-a răpus pe Mihai Leu
Fostul campion mondial la box și pilot de raliuri, Mihai Leu, a pierdut lupta cu o boală nemiloasă: cancerul de colon. Moartea sa a readus în atenția publicului pericolul acestei afecțiuni grave, dar adesea tăcute, care ucide mii de români în fiecare an.
Ședință la Guvern cu Cabinetul Bolojan FOTO  Inquam / Octav Ganea
Cum a ajuns România la sporuri de mii de lei, în timp ce Legea salarizării este amânată. Analist: „S-au mărit veniturile prin diverse artificii, în funcție de lobby”
Discuția referitoare la sporurile mari din sistemul bugetar omite o altă anomalie a sistemului de salarizare de la stat. Anual, în contextul unor derogări și anulări, salariile angajaților din sistem sunt completate de sporuri. Acestea pot fi transformate ușor în momeală în context electoral.
turcia epava vase jpg
Epavă foarte bine conservată, descoperită în apropiere de Antalya. Turcia va construi un muzeu subacvatic
Turcia a făcut publică descoperirea unei epave remarcabil de bine conservate, datând din perioada elenistică târzie – romană timpurie, în largul coastei Antalya, una dintre cele mai populare destinații estivale de pe Riviera turcească.
Portugalia Madeira Wikipedia jpg
Cât cheltuie românii pe vacanțele exotice și ce destinații preferă
Sezonul estival 2025 vine cu tendințe noi în preferințele turiștilor, o bună parte dintre români dorindu-și vacanțe mai lungi, bugete mai mari și destinații exotice care de multe ori le oferă experiențe noi, potrivit unui studiu de piață.
Masa la restaurant Foto Freepik com jpg
Tinerii sunt optimiști legat de bani, deși nu reușesc să pună ceva deoparte
Tinerii din Generația Z sunt cei mai optimiști privind viitorul lor financiar, deși peste 63% spun că nu reușesc să pună niciun ban deoparte și doar 16% cred că s-ar descurca în situația unor cheltuieli neprevăzute.