Drumul spre înalta societate

Publicat în Dilema Veche nr. 868 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2020
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Începe simplu. De la scara oricărui bloc. De la poarta oricărei case. De pe terasa oricărui restaurant. Din locul în care te afli cînd iei hotărîrea: „Vreau s-ajung o persoană importantă în țara asta!”. Există chiar și un manual care te poate ghida în atingerea acestui deziderat. A fost publicat în 1863. Autorul este Nicolae Filimon. Nu e obligatoriu să-l citești. Te descurci și fără. Pentru că, în timp, metodologia de a duce la îndeplinire ce ți-ai pus în minte s-a rafinat pe cale naturală. A devenit o parte componentă a fibrei țesutului social din care facem parte. Deci n-ai nevoie de instrucțiuni pas cu pas. Pentru că există – și nu de ieri, de azi – o adevărată dimensiune culturală a înscrierii în cursa care străbate traseul căpătuirii. Să intri în „Sistem”. Și să-ți găsești locul, nivelul la care „joci”. Poți să fi vîndut, pînă mai ieri, bormașini. Nu-i nici o problemă. Vîndutul de bormașini e o meserie onorabilă, ca oricare alta. Dar, dacă vrei să devii „cineva” și dacă știi cum să procedezi, în cîțiva anișori poți fi directorul unei importante instituții publice. Ba chiar și ministru. Și nu se știe niciodată, dar nu e exclus ca, la un moment dat, să... Cuvîntul sau cuvintele care ar fi trebuit să se găsească în locul punctelor de suspensie nu se pot scrie. Nici nu se pronunță cu glas tare. Ele pot fi doar gîndite. Sau exprimate cu ajutorul limbajului gestual. În cazul de față, e vorba despre indicarea direcției „sus”, cu ajutorul degetului arătător. Gestul poate fi însoțit și de cîteva mișcări ale sprîncenelor, finalizîndu-se printr-o facere cu ochiul.

Într-o bună zi, te hotărăști să dai de pămînt cu viața ta de fraier care muncește. Asta e o variantă. Există și cea în care, deși n-o duci rău, ți se pare că e nedrept ca alții s-o ducă mult mai bine, iar tu să-i vezi cum se îndepărtează de pluton. Te poți găsi și în împrejurarea în care un prieten sau o rudă îți spun direct: „Hai, bă, și tu-n partid!”. Așa cum există situația în care, pînă la ora asta, n-ai făcut absolut nimic, nu te-ai regăsit în nici un loc pe unde ai avut serviciu, ai mai făcut o învîrteală, o cioacă, o manevră, dar n-a ieșit mare lucru. Și-ți vine ideea să procedezi ca-n facultate, cînd rezolvai treaba cu o fițuică sau cu un cadou la dom’ profesor. Sau cu niște „cașcaval” la un tocilar care ți-a scris lucrarea de licență. Cu ce ești tu mai prost decît alții care au intrat în politică? Și, la urma urmei, nu trebuie să-nveți decît o singur text. Și-ăla foarte scurt. Funcționează peste tot, îl spui în orice situație. Cu el mergi pînă-n pînzele albe. Ai de zis, cu ton ridicat, doar atît: „Mie nu-mi trebuie nimic! Eu vreau să fac ceva pentru oameni!”. Atît. De-aici încolo trebuie doar să cunoști cîțiva tipi care contează, să stai în preajma lor și să ai un pic de răbdare. Sigur, există și modelul cetățeanului care chiar vrea să facă ceva pentru semenii săi. Acela care-și spune că nu mai poate sta cu mîinile-n sîn, cîtă vreme vede viermuiala apocaliptică a lichelelor. Dar cine se găsește în această situație trebuie să se asigure temeinic de faptul că se bucură de sprijinul unui psihiatru sau al unui psihoterapeut.

Una peste alta, democrația a-nvins și la noi, în condițiile pe care le-a găsit la fața locului. Nu absența democrației e subiectul coșmarurilor unora dintre compatrioți. Ci amploarea fenomenelor prostiei, ticăloșiei și imposturii. Și, mai ales, dimensiunile apatiei. Abisul cultural al narcozei în care plutește un întreg spațiu public. Genunea de silă și resemnare în care orbecăie imponderabil milioanele de compatrioți rămași acasă, cei care n-au reușit sau au refuzat să-și ia lumea-n cap și să plece unde-ar fi văzut cu ochii. Ei sînt martorii acestui spectacol cu dimensiuni de fenomen social: „Drumul spre înalta societate”. Fără nici o legătură cu filmul sau cu cartea. Cățărarea în funcții publice a unui univers uman terifiant prin lipsa de scrupule, prin totala absență a oricărui simț al responsabilității. Nu mai e vorba doar despre niște cazuri. Ci despre un asalt ale cărui dimensiuni cresc de la o zi la alta, indiferent de tabăra de partid dinspre care sosesc cohortele de aspiranți la boieria de stat. Da, modelul există și în alte părți. Ticăloșia și impostura nu s-au inventat în bătătura românească. Dar aici, absurdul, suprarealismul și tembelismul s-au împletit mult dincolo de moravurile unei societăți. Au dat naștere unei dimensiuni culturale, care aproape că nu mai poate fi arătată cu degetul. Pentru că a devenit o realitate paralelă atît de extinsă încît o înghite complet pe cea factuală, în care unii încă mai credem că trăim.

Soluțiile sînt simple. Poate că nu întorc lumea pe dos și nu rezolvă situațiile rapid, ca-n filmele în care eroii salvează planeta. Important e să nu plescăim din buze, cum obișnuim noi, atotștiutor, slobozind măreața replică din care ne nutrim de ani buni suficiența și autoiluzionarea că bășcălia salvează lumea: „Laaasă-i, bă, dracu’! Și-așa n-are nici un rost...”. Cînd ajungi cu totul pe mîna lor are rost. Cînd ești umilit într-o instituție publică are rost. Cînd ajungi într-unul dintre legendarele spitale românești are rost. Cînd stai cu orele pe drumuri și-njuri că n-ai autostrăzi, ca alții, are rost. Să te înscrii sau să susții o asociație sau o fundație care te învață cum poți să fii cetățean are rost enorm. Să mergi la vot are rost enorm. Indiferent cît de sceptic ai fi. Actul în sine, faptul că ești acolo contează foarte mult. Să donezi niște bani către platformele de jurnalism independent are rost enorm. Să ajuți niște oameni să te ajute, arătîndu-ți ce se-ntîmplă în jur, descoperind compatrioți care nu se tem și dau în vileag ticăloșia, toate astea au rost enorm. Să nu trăiești cu resemnarea că clientela de partid sufocă societatea are rost enorm. Pentru că, altfel, noi le netezim drumul spre înalta societate.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.