Democrație pe axa Wuhan-Milano

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Știrea privind instituirea carantinei pe întreg teritoriul Italiei, deși cumva previzibilă, a părut, dintr‑un punct de vedere, desprinsă dintr-un roman post-apocaliptic.

E greu să te obișnuiești cu gândul că o țară cu 60 de milioane de oameni, membră a unui club între ale cărui principii sfinte se află libera circulație a cetățenilor statelor care îl compun, se izolează de bunăvoie. Ăsta este un scenariu pe care, probabil, fondatorii Uniunii Europene nu l-au luat în calcul. Măsura, spun specialiștii în sănătate publică, e necesară. Ei sînt, pînă la urmă, singurii care au capacitatea de a evalua așa ceva.

Însă anunțul rămîne șocant, iar criza provocată de răspîndirea noului coronavirus începe să semene tot mai mult cu unul dintre acele evenimente majore care ne fac să ne amintim întotdeauna contextul personal. „Ce făceai de 9/11?“ „Unde te-a prins revoluția din 1989?“ „Unde erai când Italia s-a izolat?“

Nu sînt mulți cei care ar fi ghicit că, după China, tocmai Italia va fi țara cel mai grav lovită de răspîndirea virusului. De ce tocmai Italia e încă neclar, răspunsurile vor veni probabil mai tîrziu, cert e însă că, plecînd de la o criză de sănătate publică, dezbaterea capătă, marginal deocamdată, și alte culori.

Incidente rasiste, îndreptate împotriva asiaticilor mai ales, au apărut în mai toate țările afectate. Inclusiv presa românească a relatat astfel de cazuri și aș menționa aici un articol din Libertatea care începe așa: „Sute de asiatici nu mai ies din case, de la declanșarea epidemei de coronavirus, de frica discriminării. Sînt alergați pe stradă și agresați verbal“. 30 de ani de educație democratică și o lună de știri despre un virus au avut efectul ăsta. Concluziile se trag singure.

România nu e specială. Cel puțin nu din punctul ăsta de vedere.

Răspîndirea coronavirusului e o mină de aur pentru toate platformele politice sau culturale care practică o retorică xenofobă camuflată neglijent în îngrijorări conexe și false preocupări pentru bunăstarea nativilor. De ani întregi, curentele izolaționiste din Europa capătă putere cerînd granițe închise și limitarea numărului de străini. Emma Sottilotta, profesoară de științe politice la Universitatea Americană din Roma, remarcă, în Christian Science Monitor, faptul că extrema dreaptă italiană tratează criza ca pe un dar de la Dumnezeu: „Marine Le Pen (Franța), Matteo Salvini (Italia), Alternativa pentru Germania, au sărit pe subiect, la propriu“.

Sigur lui Salvini, preocupat să explice cum pericolul despre care a tot avertizat se întîmplă sub ochii noștri, îi scapă ironia situației. Granițele sînt închise, italienii nu-s fericiți. Iar costurile economice nu le-a calculat nimeni încă.

În dezbaterea publică legată de gestionarea crizei se insinuează tot mai insistent și comparația între felul în care China și Occidentul tratează evenimentele în curs. China pare să fi reușit să limiteze răspîndirea virusului la o singură regiune și dă semne că are situația sub control. Pe ici, pe colo apar exclamații admirative față de „modelul chinezesc“. Ceea ce se spune mai puțin este că modelul chinezesc a debutat cu o tentativă de aruncare a gunoiului sub preș. Medici care au avertizat că se întîmplă ceva au fost obligați să retracteze, rețelele sociale locale au fost zelos cenzurate, iar presa nu a suflat o vorbă. Doar amploarea reacțiilor populației a făcut guvernul de la Beijing să admită că are o problemă. Și atunci cînd a făcut-o, a trecut dintr-o extremă în alta. A fost obligat să ia măsuri în felul acela lipsit de empatie sau considerație în care iau măsuri toate regimurile care au de-a face cu o criză majoră pentru care nu s-au pregătit suficient. Pentru inabilitatea autorităților în a evalua corect o situație, pentru cinismul lor, au plătit oamenii de rînd.

Pe scurt: refuzul de a admite o problemă a creat o problemă mult mai mare.

Diferența dintre lăudatul model chinezesc și cel occidental stă în încrederea reciprocă dintre guvernanți și guvernați. Și încrederea se creează cu transparență nenegociată și comunicare permanentă. Da, democrațiile occidentale răspund mai greu, mecanismul se pune în mișcare cu o oarecare întîrziere, însă nici un guvern democratic nu a încercat să pretindă că virusul nu există sau că nu îi poate afecta cetățenii. Asta face ca majoritatea măsurilor de combatere a epidemiei să fie acceptate de populație, ceea ce le crește semnificativ rata de succes.

Așa că, ori de cîte ori vedeți omagii aduse regimurilor autoritare, și mai ales metodelor lor, amintiți-vă că guvernul chinez a întîrziat luarea unor măsuri în întreaga lume pentru că nu a vrut să recunoască că are o problemă care, la data respectivă, era încă mică.

Salvini, Le Pen sau Viktor Orbán sînt admiratori ai acestor regimuri. Încearcă să le imite hrănindu-se, paradoxal, din eșecurile lor și din frica europenilor.

Pe axa Wuhan-Milano circulă mai mulți viruși. Unii afectează indivizii, alții societățile. În ambele cazuri, sănătatea publică este afectată.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.