De ce nu e mătasea lînă

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
De ce nu e mătasea lînă jpeg

N-am reușit să scriu nici un articol pentru săptămîna asta. Așa că nu-mi rămîne decît să povestesc de ce. Citisem mai demult, pe fugă, ceva despre descoperirile arheologice de fibre de mătase în Europa. Nu știam mai nimic despre asta și mi se păruse atunci foarte interesant că așa ceva apăruse și pe situri preistorice de la noi, mult înainte ca mătasea chinezească, altminteri atestată arheologic încă din neolitic, să fie exportată oficial în vremea dinastiei Han. Mi-am adus acum aminte de articol, bucuros că de data asta am rezolvat problema temei fără obișnuitul învîrtit în jurul cozii. E adevărat că nu am reușit să găsesc articolul în computer deși l-am căutat în fel și chip, pierzînd de zece ori mai multă vreme decît dacă l-aș fi luat direct dintr-una din bibliotecile digitale de pe Internet.

Pînă la urmă l-am găsit, publicat într-un jurnal excelent, de cineva (Irene Good) de la o instituție foarte cunoscută. E vorba acolo de descoperiri de epoca fierului din Europa – mai ales în Germania, în mormintele de elită de la Hohmichele și Hochdorf-Eberdingen, dar și în cimitirul atenian Kerameikos (Atena) și în vase etrusce. Dar după ce l-am citit mi-am dat seama că nu înțeleg nimic, și deci nu am cum să scriu ceva despre acest subiect. Mătasea adevărată e aia chinezească, produsă din gogoașa viermelui domesticit Bombyx mori, și procesată astfel încît fibra să nu mai fie învelită în guma ei de mătase (sericină) și să devină cît mai strălucitoare. Dar și larvele altor fluturi produc mătase, iar acești fluturi au existat și există și în Europa. O gogoașă „sălbatică” a fost găsită (deși nu apare în acest articol al lui Good) pe insula Santorini, în epoca bronzului, deși fără vreo dovadă despre vreo utilizare a ei în industria textilă. Orice discuție despre „mătase” trebuie să spună clar, pentru fiecare descoperire în parte, dacă fibra provine de la Bombyx mori sau de la altă specie și, de asemenea, dacă mai are sericină sau nu (deși absența ei în sine nu dovedește că mătasea vine din China). La fel de importantă e și prezența fotografiilor la microscop ale fibrei, ca să se vadă acea secțiune triunghiulară pe care o are mătasea – singura între toate fibrele naturale. Articolul nu includea nici o asemenea fotografie și nu mi-era nici o clipă limpede ce fel de mătase a fost descoperită, a speciei domesticite sau a uneia sălbatice, și ce metodologie a fost urmată pentru a le diferenția. Reieșea doar că fiecare descoperire fusese analizată de altă echipă cu propriile ei criterii, despre care însă nu aflam nici o vorbă. Au fost de altfel destule cazuri în care așa-zisa mătase s-a dovedit mai apoi că era altceva – la Sardes (secolul VI î.Hr.) era de fapt mohair, în Kerameikos (secolul V î.Hr.) multe din fibre erau de fapt bumbac; mătasea cunoscută în insula Cos în antichitate, discutată și de Aristotel, pare să fi provenit de la un vierme de mătase sirian. Firele, cum se vede, sînt greu de descurcat.

Eram lămurit asupra unui singur lucru, că și de data asta ceva ce părea la început simplu și spectaculos, tocmai bun pentru un articol din Dilema veche, devenea de fapt o lungă agonie de documentare. Am început deci să citesc despre fiecare descoperire în parte și curînd am ajuns la o sinteză foarte recentă (a lui Jørgensen) care se referea direct la articolul lui Good de care tocmai am vorbit. Se dovedește că literalmente toate descoperirile europene de mătase erau de fapt nesigure, bazate pe comunicări adesea orale ale specialiștilor, nereluate apoi de ei în scris. Una din ele – fibrele de mătase găsite într-o mumie de pe la 1000 î.Hr. de la Deir el-Medina – provine chiar dintr-o restaurare modernă. Mai rău, Good folosise undeva analiza compoziției aminoacizilor (un tip de cuantificare a proteinelor) ca să spună da, este mătase, iar o altă echipă făcuse pe un eșantion din aceeași fibră aceeași analiză ca să ajungă la concluzia că nu, nu este mătase. E o situație nefericită, pentru că te simți îmbrobodit și credibilitatea specialistului scade. Curînd, mi se năzare însă că sinteza lui Jørgensen are un ton nițel cam personal, care parcă prea urmărește să facă praf articolul lui Good, la care se și referă ca recent decedată. Cu asta, combinația de subiect imposibil de sintetizat, de fracturi de comunicare (pe care lipiciul retoricii transdisciplinarității nu le rezolvă) între cercetătorii umaniști și laboratoarele cu supertehnologie, și chiar de animozitate între arheologi m-a adus definitiv la dorința de a căuta o altă temă pentru articolul meu. Ceva frumos, ceva ușor.

Dar pentru că ajung oricum săptămînal în acest punct, am depășit momentul și am făcut rost de o altă carte de sericultură în antichitate. Aici fibra de mătase era studiată foarte tehnic, lucru care îmi produce de obicei o îngustă satisfacție. Numai că accentul era pe degomarea firului, care se face prin fierberea gogoșii de mătase, și pe nevoia de a obține un fir continuu (cam un kilometru) din una și aceeași gogoașă, ca să nu trebuiască să-l „torci” din fibre rupte, caz în care obții un fir mult mai puțin strălucitor. Dar pentru asta, coconul trebuie fiert înainte ca, într-o dimineață, fluturele să rupă un capăt al lui (mai exact, să-l dizolve). Ideea a mii de crisalide fierte în coconii lor m-a făcut să las lucrurile definitiv baltă. Așa-mi trebuie dacă bovarizez și nu vreau să scriu despre mițuirea mieilor prin saivane, despre oile noastre, despre lînă.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019.  

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.