„Camera unde s-a întîmplat”

Publicat în Dilema Veche nr. 848 din 9 - 15 iulie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Înainte de a lucra pentru actuala administrație americană, John Bolton a mai avut de-a face cu trei președinți. Toți republicani. Ronald Reagan, George Bush senior și George W. Bush. Fost ambasador la ONU pentru o scurtă perioadă în timpul celui de-al doilea Bush, Bolton a devenit un personaj public proeminent în calitate de avocat al invadării Irakului. Stilul său abraziv, strident chiar pe alocuri, nu i-a cîștigat foarte mulți admiratori în rîndul adversarilor, însă hotărîrea cu care și-a susținut convingerile, uneori împotriva evidențelor, l-a profilat ca unul dintre cei mai rezistenți și încăpățînați purtători de mesaj ai establishment-ului republican de orientare neoconservatoare.

Bolton crede în intervenționism, în nevoia unui guvern american pro-activ în apărarea intereselor sale geostrategice și crede că prietenii Americii sînt de un singur fel – cei care sprijină fără nuanțe Washington-ul. Ca și Trump, John Bolton crede și acționează după principiul „America First”. Numai că îl interpretează diferit.

Citind Camera unde s-a întîmplat, cartea sa de memorii publicată recent, lucrul acesta devine foarte clar. Bolton își tratează președintele ca pe un copil răzgîiat care are nevoie de supraveghere pentru a nu se lovi de mobilele din încăpere. Nu e dispus nici o secundă să își abandoneze ideile, ci manevrează în interiorul administrației astfel încît președintele să îi accepte în cele din urmă punctul de vedere. Pentru Bolton, Trump e un instrument.

Bolton ia adesea în derîdere așa-numita „axă a adulților” – republicani clasici cu zeci de ani de politică în spate – pentru pretenția că Trump poate fi ținut sub control și oprit de la a distruge sau a transforma dincolo de orice posibilitate de refacere  toate relațiile externe ale Washington-ului. Însă din paginile cărții e relativ evident că fostul consilier de securitate se comportă exact ca unul dintre acești „adulți”. Diferența majoră față de „axă” constă în faptul că, la fel ca președintele, John Bolton nu crede în multilateralism, instituții internaționale și negocieri de pe poziții egale.

Pentru cei care se așteptau la un soi de tabloid politic, după modelul Fire and fury, Camera unde s-a întîmplat va fi o dezamăgire. Bolton e arogant, scrie arid și e preocupat doar de obiectivele sale. Sigur, nu se poate abține să fie sarcastic, ba chiar răutăcios pe alocuri, și are cîteva ținte favorite: fostul ministru al Apărării James Mattis sau fosta ambasadoare la ONU, Nikki Haley, sînt exemple bune. Dacă e un fir care unește cele două volume ce definesc deocamdată administrația Trump, atunci acela e mai degrabă amuzant. Ambele se ocupă de mustața lui Bolton. Podoaba facială a lui Bolton a fost motivul pentru care administrația l-a angajat de-abia pe mijlocul mandatului. Pentru o vreme, președintele n-a putut să treacă de ea.

Deși cartea abundă în dezvăluiri despre Trump – nu insist asupra lor –, subiectul ei e mai degrabă dezbaterea din interiorul puterii de la Washington privind direcția țării. Democrații, pe care Bolton îi disprețuiește cu pasiune, cer o reîntoarcere la multilateralism. Trump, în schimb, visează la o Americă închisă în sine, cu o politică externă dictată doar de umorile președintelui și de relațiile sale directe cu liderii altor țări. Aici poate merită menționat faptul că fascinația celui mai puternic lider al lumii pentru puterea altora semnalizează nesiguranță, o neînțelegere profundă a rolului propriu și a originilor puterii politice.

Spre deosebire de fostul său șef, Bolton susține că întoarcerea privirii spre interior lasă America pradă inamicilor săi. Rusia, Iran, Coreea de Nord, Venezuela etc. „Proiectul Bolton” vede în Statele Unite un lider ferm, cu obiective clare și planuri pentru a le atinge.

Casa Albă a încercat din răsputeri să oprească publicarea cărții. Nu a reușit. Din tribună, democrații l-au acuzat pe Bolton că nu se gîndește decît la sine și la agenda sa – după ce a fost demis (sau a demisionat, depinde pe cine crezi), Bolton a refuzat să depună mărturie atunci cînd Senatul dezbătea punerea sub acuzare a președintelui. Fostul consilier i-a acuzat la rîndul său pe adversarii președintelui de incompetență – sugestia sa fiind că punerea sub acuzare a fost gîndită de amatori. E Donald Trump nepotrivit pentru Casa Albă? Și Bolton, și democrații, mai nou și o tot mai mare facțiune republicană (The Lincoln Project) sînt de acord asupra acestui lucru.

Însă toți acești adversari ai președintelui nu reușesc să se pună de acord asupra motivelor. În timp ce unii îl acuză pe actualul președinte de autoritarism, fostul consilier pe probleme de securitate pare să îl acuze mai degrabă de slăbiciune și lipsă de curaj și direcție. Pentru Bolton, Trump e mai degrabă o dezamăgire de etapă decît un pericol existențial pentru sufletul Americii. Pentru o vreme, președintele a fost util. Se poate bănui că fostul consilier așteaptă acum următoarea administrație republicană.

Camera unde s-a întîmplat, cu tot subiectivismul ei, e o lectură necesară pentru a înțelege ce se întîmplă în Statele Unite, mai ales într-un an cu alegeri prezidențiale.

Citind-o nu poți să nu regreți cumva că memoriile politice românești aproape nu există. În afară de Miron Mitrea și de Adriana Săftoiu, puțini actori politici locali au reușit să scrie lizibil despre cum funcționează puterea în România. Poate și de asta dezbaterea publică românească pare permanent organizată într-o realitate paralelă.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.