„Bucureştiul bogat“ – sau ce nu ne spune statistica

Publicat în Dilema Veche nr. 526 din 13-19 martie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Ar fi trebuit ca bucureştenii să se bucure la auzul veştii că regiunea în care trăiesc este bine de tot mai bogată decît media Uniunii Europene? Nu s-ar zice, privind la infrastructura Capitalei. În plus, statisticile ascund realităţi dramatice.

Faptul că regiunea Bucureşti – Ilfov este cea mai bogată din România nu mai reprezintă de mult o ştire. Altceva a surprins însă în recenta comunicare Eurostat privind regiunile Uniunii Europene. Cu un PIB pe cap de locuitor ca putere de cumpărare de 30.700 de euro pe an, stabilit la nivelul anului 2011, regiunea din jurul Capitalei a depăşit cu 22% media europeană. Pur şi simplu, Bucureştiul este mai bogat decît oricare dintre regiunile unor state membre care au aderat mai devreme, precum Portugalia, Grecia, Ungaria, Polonia sau Slovenia.  

Nu trebuie să ne mire prea mult avansul luat de regiunea avînd în centru oraşul cel mai mare al României. În general, cele mai bogate regiuni din Uniunea Europeană sînt situate în jurul metropolelor: Londra (locul 1), Bruxelles (3), Hamburg (4), surprinzătoarea Bratislava (5), Paris (6) ş.a.m.d. Excepţia ar fi Luxembourg, de pe locul 2. Nu e o metropolă, dar... e Luxembourg! Problemele pentru România vin de aici încolo. Potrivit statisticii, România înregistrează un PIB per capita de 49% din media Uniunii Europene, în creştere cu 4 procente faţă de datele Eurostat agregate pentru 2007-2009. Cu alte cuvinte, în pofida crizei, am reuşit ca, de la aderare, să mai micşorăm – nu cu mult – distanţa care ne separă de Europa.  

Dar statisticile pot fi adesea înşelătoare. Să le privim cu atenţie. Potrivit recentelor date Eurostat, a doua regiune ca bogăţie după Bucureşti – Ilfov este Regiunea Vest (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), cu 54% din media UE. Să remarcăm, totuşi, că, în acest caz, conglomeratul urban Timişoara – Arad este „tras în jos“ de judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, cu mult mai puţin dezvoltate. Dar mai e ceva: în afară de Vest şi, evident, Bucureşti – Ilfov, celelalte şase regiuni se situează sub media naţională.  
Să privim însă şi la dinamica regiunilor, comparînd nivelul lor faţă de media europeană cu cel care reiese din datele agregate pentru perioada 2007-2009, publicate tot de Eurostat, în 2012. 

Ei bine, Bucureştiul a înregistrat un progres de aproape 16%. Regiunea Vest ar veni pe locul 2 şi în ce priveşte dinamica, dar iarăşi la distanţă mare de Bucureşti – Ilfov: a recuperat aproape 4% din distanţa faţă de media UE. Celelalte au înregistrat progrese de 1-3 procente. Iar în cazul regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est (cea mai săracă a Uniunii, alături de Severozapaden din Bulgaria), progresul a fost de sub 1 procent.  

Aceasta înseamnă că, în realitate, cei mai mulţi dintre cetăţenii români resimt prea puţin sau deloc efectele aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă, privind peste statistici, România nu s-a mişcat chiar rău – să nu uităm că am traversat şi o perioadă de criză.  

Ce mai spun aceste lucruri? Că, lăsînd lucrurile în voia lor, discrepanţele dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate ale României nu se vor reduce. Ele vor creşte, generînd ameninţări sociale şi politice.

Să le enumerăm, doar, fără a intra în amănunte. În primul rînd, o migraţie în masă către oraşele mari, cu tot cortegiul de probleme sociale şi economice. În paralel, scăderea populaţiei active şi calificate în regiunile mai sărace, fapt care va contribui la menţinerea lor în subdezvoltare. Creşterea nemulţumirii sociale în zonele mai sărace, exacerbarea „naţionalismului local“ şi scăderea coeziunii naţionale. Creşterea atractivităţii discursului eurosceptic şi chiar extremist – „Europa îi îmbogăţeşte doar pe cei bogaţi şi îi sărăceşte pe cei mulţi“. 

Să nu ne mire dacă vom ajunge acolo, din moment ce patru dintre cele mai sărace zece regiuni ale Uniunii Europene sînt din România. Cinci sînt din Bulgaria şi numai una din Ungaria.

Dacă nu ar fi Bucureştiul, care să tragă puternic media în sus, România ar fi, pe ansamblu, mai săracă decît Bulgaria. Chiar cu mult mai săracă – ar atinge de-abia 42% din media UE, faţă de 47% cît înregistrează Bulgaria.  

La vecinii noştri, regiunea cea mai bogată, Yugozapaden (care cuprinde capitala Sofia şi oraşele Pernik şi Blagoevgrad), de-abia ajunge la 78% din media Uniunii. Bulgaria, chiar dacă statistic este mai săracă, se dezvoltă ceva mai echilibrat.  

„România reală“ este, în realitate, cu totul alta decît aceea a statisticilor. Iar distanţa care ne separă de media europeană este enormă, în orice caz, mult peste cele 51 de procente pe care ni le-ar indica statisticile.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.