Bani, ură și metavers
„Nu cred că a existat vreodată o companie care să fie responsabilă pentru atît de mult rău.” Acuzația lui Jonathan Greenblatt, șeful Ligii Anti-Defăimare din Statele Unite, viza Facebook și venea aproape simultan cu conferința trimestrială prin care compania își anunța rezultatele financiare. În paralel, mai multe organizații de presă publicau ceea ce a devenit cunoscut drept Facebook Papers, o serie de documente interne ale companiei conduse de Mark Zuckerberg care descriu o cultură corporativă orientată exclusiv spre profit și prea puțin responsabilă în legătură cu efectele negative ale prezenței sale în viața a miliarde de oameni.
Greenblatt și organizația sa s-au aflat anul trecut la originea unei campanii intitulate „Stop the hate” care urmărea să-i convingă cei mai mari advertiser-i de pe platformele păstorite de Facebook să nu mai cheltuiască bani pînă cînd compania nu face eforturi serioase pentru a opri discursul toxic încurajat de algoritmi și ignorat de autoritățile care ar putea avea un cuvînt de spus în această chestiune. Sute de companii s-au alăturat acelei campanii, însă efectul a fost mai degrabă minor. Mark Zuckerberg a anunțat că, numai în ultimul trimestru, Facebook a avut un profit de nouă miliarde de euro.
„Ceea ce vedem în Facebook Papers este uimitor, dar nu șocant”, spune Greenblatt. „Mark Zuckerberg ar vrea să credeți că face tot ce e nevoie. Însă acum știm adevărul: n-a făcut nimic.” Iar adevărul despre care vorbește liderul Ligii Anti-Defăimare e neplăcut. Potrivit documentelor puse la dispoziția Congresului și Comisiei Federale de Comerț de Frances Haugen – o fostă angajată a companiei transformată acum în avertizor de integritate –, Facebook trebuie să răspundă unei lungi liste de acuzații:
● Deși era perfect conștientă de efectul pe care funcțiile „like” și „share” îl au în distribuția de știri false și manipulări politice, compania a refuzat să modifice felul în care acestea funcționau de teamă să nu afecteze creșterea indicatorilor care fac oamenii să petreacă tot mai mult timp pe platformele sale;
● Resursele pentru combaterea discursurilor toxice sînt disproporționat alocate, prioritatea fiind Statele Unite, în timp ce restul lumii, în special așa-numitul sud global, este ignorat cu bună știință;
● Însă chiar și așa, deși a văzut proliferarea masivă a retoricii conspiraționist-radicale în rîndul publicului american înainte de alegerile prezidențiale, nu a făcut mare lucru pentru a interveni. Grupurile care în ianuarie atacau Capitoliul american s-au organizat pe Facebook;
● Analizele interne ale companiei arată că moderatorii reușesc să elimine doar 5% din ceea ce este considerat discurs instigator la ură. Anterior, într-o depoziție în fața Congresului, Mark Zuckerberg folosise cifra de 94%;
● În paralel, Zuckerberg s-a asigurat că vedetele, politice sau de altă natură, au beneficiat de un tratament special, fiind exceptate de la respectarea termenilor și condițiilor impuse utilizatorilor obișnuiți. Un astfel de exemplu a fost subliniat de Financial Times, care a descoperit că șeful companiei a intervenit personal pentru a elimina interdicția impusă de moderatori unui clip video care făcea afirmații false despre avort. CEO-ul Facebook răspundea astfel plîngerilor unor apropiați ai Partidului Republican din Statele Unite;
● În relațiile cu alte state, Facebook se remarcă mai degrabă prin dorința de a nu supăra guverne. În Vietnam, spre exemplu, 2.200 de postări critice la adresa regimului comunist au fost șterse de pe site în doar șase luni de zile, la cererea autorităților. În India, grupuri extremiste hinduse care desfășoară campanii antimusulmane violente sînt tolerate din cauza relațiilor strînse cu BJP, partidul premierului Narendra Modi;
● Rolul nefericit jucat de Facebook în încurajarea traficului de persoane a fost la un pas să ducă la eliminarea aplicațiilor sale de pe platformele Apple. Nu s-a întîmplat în cele din urmă doar pentru că a existat o promisiune că problema va fi rezolvată. Rezolvarea însă, notează Associated Press, a avut un efect mai degrabă limitat;
● În privința campaniilor antivaccin, Facebook se descurcă prost. Nu reușește să le limiteze distribuția în Statele Unite, iar în alte zone nici măcar nu mai încearcă;
● Facebook explică adesea că activează într-un mediu concurențial foarte dur, încercînd să pareze astfel temerea că exercită un monopol, iar compania ar trebui separată în mai multe entități. Însă analizele interne, devenite publice acum, arată că 78% din americani și aproape toți tinerii petrec timp măcar o dată pe lună pe una dintre platformele sale (FB, Instagram, WhatsApp). E greu de contrazis acuzația că domină piața într-un mod nesănătos și de natură să sufoce orice concurență;
● Și aici e o problemă – în relația cu investitorii, de această dată. Facebook a făcut eforturi pentru a ascunde cifre care arătau că, în anumite segmente de populație, produsele sale nu mai sînt chiar așa de atrăgătoare ca odinioară.
Sînt analiști care spun că Facebook trece zilele astea prin cel mai greu moment din existența sa de 17 ani. Mark Zuckerberg s-a plîns de faptul că zecile de mii de documente interne făcute publice sînt folosite cu rea-voință și nu reflectă nici eforturile, nici valorile companiei. În același timp, își folosește aparițiile publice pentru a anunța apariția metaversului, un soi de realitate paralelă care depășește cu mult setul de aplicații sociale interconectate care reprezintă viziunea curentă a Facebook. Cel puțin deocamdată, „cel mai greu moment” pare ceva ce 99% din celelalte companii ale lumii și-ar dori să experimenteze.
După anunțarea rezultatelor financiare trimestriale, valoarea acțiunilor Facebook a crescut cu 3%.
Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.
