⬆
La zi în cultură
Pagina 76
Anvergură
Nu exagerez dacă spun că Adrian Enescu este Vangelis al nostru, vizibilitatea sa fiind mărginită nu de talent, ci de circumstanţa geo-politică în care s-a născut şi a făcut muzică. Filmele pentru care a compus muzică nu se numesc Blade Runner, Conquest of Paradise sau Bitter Moon, ci Racolarea, Ciuleandra, Hotel de lux.
„Un exerciţiu ludic, dar riguros“
Se dezbate intens, pornind de la lectura unor texte care chestionează sau răspund unor probleme politice şi morale ale momentului. Scopul este de a clarifica, printr-o analiză conceptuală, atît tezele susţinute, cît şi minţile participanţilor, se reperează argumentele, se pun în ordine şi sînt criticate.
Amestecul
În fiecare dimineaţă, casa scării unui bloc din Coreea miroase, cald, a cină încălzită în cutii de plastic, ca într-un avion de cursă lungă. Dimineţile coreene sînt liniştite, iar pereţii blocurilor îndeajuns de subţiri încît să auzi cum sfîrîie în tigaie, din toată personalitatea sa de mirodenie tare, kimchi-ul, varza fermentată.
Cum ne pierdem marmurele
George Clooney a reaprins o veche dispută, după ce a sugerat, într-un răspuns la întrebarea unui jurnalist grec, că restituirea de către British Museum a sculpturilor de marmură ale Partenonului din Atena, cunoscute în Marea Britanie ca Elgin Marbles, ar fi „ceea ce trebuie făcut“.
Alex. Leo Şerban – Timpul schimbă totul
Nu l-am cunoscut personal pe Alex. Leo Şerban. Aveam nevoie de un acord de publicare, am ajuns la el printr-un prieten comun şi, la foarte puţin timp după ce, cucerită de imensa cultură enciclopedică pe care o respira personalitatea sa, citisem De ce vedem filme. Et in Arcadia cinema (Polirom, 2006), am aflat că Alex nu mai este.
Ani fatidici – un înnourat început de 2014
Există ani de mare densitate, în care evenimente, jubileuri şi centenare îşi dau mîna sau chiar se suprapun, după cum există lungi perioade de letargie politică. Îmbătrînind, simt cum ani îndepărtaţi, dar plini de semnificaţii, mi se apropie întruna, în timp ce prezentul îmi apare un déjà vu et connu.
One World, „Zi de zi“, Blixa Bargeld&Teho Teardo
● În Bucureşti, în Londophone Pub, pînă pe 30 martie, o expoziţie foto inedită: „Zi de zi“, o expoziţie a fotografiei de stradă a „detaliilor din spatele aparentului banal al vieţii cotidiene“. (Stela Giurgeanu)
● Vreau nu doar să recomand, ci să laud şi să-mi exprim admiraţia pentru Gazeta Sporturilor, adică pentru Cătălin Tolontan şi echipa lui de jurnalişti, printre ultimii adevăraţi care mai există (şi care mai au unde să-şi facă meseria) în această ţară, tabloid în care lucrurile bune, drep
Punctul final
„Cînd ştim că un text e gata?“ este o întrebare pe care mi-o adresează frecvent cursanţii de la atelierul de creative writing şi de fiecare dată am dificultăţi în a le răspunde. De aceea mă bucur că revista Steaua dedică o anchetă punctului final: „Care este declicul care decide încheierea unei cărţi?
„Mi-am dorit un fel de Once upon a time in Romania“ – interviu cu regizorul Nae CARANFIL
Cel mai nou film al lui Nae Caranfil, Closer to the Moon, a avut premiera de curînd. Mi-aş dori ca acest interviu să vă convingă să mergeţi să-l vedeţi la cinema. E o dramă romantică jucată de actori străini, surprinzătoare şi impresionantă.
Cînd personajul negativ devine the good guy
E un caz cît se poate de serios, care a devenit o sursă inepuizabilă de divertisment. Procesul lui Wolfgang Beltracchi, pictor condamnat pentru că a vîndut nişte falsuri după nişte mari maeştri, a fost urmărit etapă cu etapă de presa germană, ajungînd apoi şi în paginile culturale ale ziarelor de peste Ocean.
Micul Prinţ
Autismul se caracterizează prin tulburări grave de comunicare şi probleme de concentrare. Sindromul Asperger este o formă mai uşoară de autism. Partea bună a lucrurilor este că s-au făcut progrese în terapie, bazate pe înţelegerea modului în care gîndesc copiii cu autism şi sindrom Asperger.
A pune de un spectacol
O coproducţie internaţională vorbită în engleză, Closer to the Moon constituie fantezia regizorului-scenarist Nae Caranfil despre circumstanţele în care şase ex-ilegalişti au ajuns, peste 15 ani, să fie condamnaţi la moarte ca autori ai unui hold-up în stil american asupra Băncii Naţionale a României staliniste.
„Pop is religion. Overground is underground“
Cînd londoneza Robin Carolan se hotăra, în 2009, să iasă din afacerea 20 Jazz Funk Greats, unul dintre cele mai influente blog-uri de muzică ale ultimilor ani, şi să pună, la New York, bazele unui label, Tri Angle Records, un microgen începea să prindă aripi.
„Un act de înlăturare a ignoranţei“
Creat de curatorul Jens Hoffmann, e un proiect cu o formulă simplă: 25 de curatori din 25 de ţări au fost invitaţi să conceapă mici expoziţii de artă video; în perioada 8 noiembrie 2013 – 5 februarie 2016, vor fi proiectate 100 de lucrări.
Fobii de călător: zborul
Am zburat probabil cîteva sute de ore. De la zboruri scurte, în care n-ai timp să-ţi dai seama cînd se termină urcarea şi cînd începe coborîrea, la zboruri de 13 ore, în care ai fi fericit să faci şi dansul pinguinului în cabină, de plictiseală, toate au în comun un lucru: folia de calmante. Mi-e frică de mor în avion.
Revizitarea trecutului muzical
În completarea dosarului din acest număr, am adresat următoarea întrebare celor care azi fac muzică electronică la noi: Cu cine aţi colabora şi ce aţi revizita din muzica electronică românească de dinainte de ’89?
Condiţia muzicianului outernaţional
Un caz tipic al destinului outernaţional este cel al proiectului Rodion G.A. Rodion Roşca a început să facă muzică în perioada de deschidere culturală a României, între anii 1965 şi 1972, ascultînd muzică achiziţionată din România şi din Ungaria şi experimentînd cu propriile sunete.
15 ani de Taxi, concert Sarmalele Reci, "Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule?"
● Pentru doamne, domnişoare şi domnişori, Sarmalele Reci vor concerta la Clubul Ţăranului Român, sîmbătă, 8 martie, de la ora 22 – „Dacă n-ai fi tu…“ De data aceasta cu noi sonorităţi, exclusiv în variantă acustică, cele mai populare şlagăre samaliste, uşor de fredonat de toată lumea pînă tîrziu în noapte. (Adina Popescu)
● Merlot-ul Distinctis, produs de 1000 de chipuri. Un vin deloc ieftin, dar cu un gust special (aduce şi a prune, şi curmale). Cred că e cel mai bun vin roşu din ultimul timp.
Regele încoronat al nuvelei
Considerat de mulţi un scriitor de geniu, comparabil oricînd cu Goethe, înnobilat şi onorat cu titluri, (supra)numit Prinţ al poeziei în Germania, unde devenise, la începutul secolului al XX-lea, figura literară tutelară, şi distins la bătrîneţe – avea 80 de ani – cu Premiul Nobel, cînd faima lui literară se răspîndise deja în toată lumea, Paul Heyse este astăzi, din păcate, puţin cunoscut în România.
Biblioteca Naţională a României în pericol – interviu cu Elena TÎRZIMAN
Biblioteca Naţională a României (BNR) ar putea pierde o bună parte din spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea. Ministerul Culturii, care-şi are sediul în aceeaşi clădire cu biblioteca, vrea să se extindă, preluînd o parte din spaţiile de lectură şi de expoziţie. Dacă decizia Ministerului va fi aplicată, BNR nu va mai putea să-şi îndeplinească misiunea, în bune condiţii.
Teroarea (in)corectitudinii politice
Der neue Tugendterror. Über die Grenzen der Meinungsfreiheit in Deutschland (Noua terorare a virtuţii. Despre limitele libertăţii de exprimare în Germania) – aşa se numeşte noua carte a lui Thilo Sarrazin. E, într-adevăr, o carte la limită. Căci pune în discuţie tabuurile democraţiei.
Refugiaţii
Ai probleme cu soţia. Ai probleme la serviciu. Ai probleme cu spaţiile deschise, dar şi cu cele închise, nu suporţi oamenii, dar nu te descurci fără ei, eşti dependent de psihoterapie, dar te autotratezi ca să nu fii nevoit să ieşi din casă sau să vezi pe cineva.
The hipster elite
În viziunea lui Jim Jarmusch din noul său film, Only Lovers Left Alive, hipsterii-boemii-esteţii-connaisseur-ii supremi sînt doi vampiri, soţ şi soţie (Tom Hiddleston şi Tilda Swinton), el – brunet tenebros, ea – blondă simili-albinoasă, amîndoi mai mult pomeţi (şi accente posh) decît canini.
Blues sprinţar
Să lămurim de la început – King Pug au aproximativ la fel de multe like-uri pe pagina lor de Facebook ca mine. Vorbim, deci, de o trupă în stadiu embrionar, care a debutat în urmă cu o jumătate de an cu acest material 100% indie – făcut realmente în propria bucătărie, şi nu poziţionat astfel doar de impresarii lor.
15 ani fenomentali
"Sărbătorim cei 15 ani de Fenomental printr-un turneu naţional, ce cuprinde 31 de oraşe, turneu în care vom cînta integral albumul."
Interiorul do
E ceva, o ştim destul de bine, cu insulele şi oamenii lor. Sînt şi alte geografii care predispun la căutări şi reveniri, de la Leh Ladakh-ul indian pînă la Stîncoşii nord-americani, în Ţara de Foc, de la fiordurile norvegiene şi pînă la geografia aproape ficţională a Noii Zeelande.
Bucureştiul meu drag, Stagiunea cu Skepsis, Only Lovers Left Alive
● Maria Tănase, Cîntece populare, 1953-1961 (Editura Casa Radio), un dublu CD cu vreo 40 de înregistrări, unele inedite, cu vocea Mariei Tănase înregistrată la radio. Plus un interviu cu cîntăreaţa. (Matei Martin)
● Dacă vă sîcîie astenia de primăvară, recomand s-o trataţi blînd, cu muzica clujenilor de la Theory of Mind. Fără agitaţie inutilă, fără zgomot, fără artificii, fără bruiaj. Doar pop ca-n visele cele mai bune. Joi, 27 februarie, de la ora 21, în Club Control din Bucureşti. (Luiza Vasi
Existenţialism noir
Romanul începe cu o frază sub spectrul căreia, pentru a formula astfel, stă întreaga confesiune a protagonistului anonim: „Dintre toate amintirile, din şirul fără sfîrşit al simţămintelor mele, cea mai împovărătoare este imaginea singurului omor pe care îl săvîrşisem."
Reinventări acustice
Acustic şi Winds Apart definesc din două direcţii distincte conceptul de album acustic. Lansate în 2013 – unul în primăvară, iar celălalt la începutul iernii –, albumele diferă fundamental ca abordare artistică, modalitate de lucru asupra materialului preexistent şi direcţionarea către un public-ţintă.
Istoria are viitor
În pragul alegerilor municipale se ivesc tot felul de dezbateri cu mize locale, mai mici sau mai mari. În Franţa, disputele electorale dintre candidaţii locali nu privesc, de fapt, competiţiile (istorice) dintre partidele pe care aceştia le reprezintă, ci probleme punctuale ale oraşului sau ale regiunii şi soluţiile propuse.
Femeia vrajbei noastre
Imaginează-ţi că partenerul tău de viaţă tocmai te-a părăsit. Mai mult decît atît, te-a părăsit pentru altcineva. Care ar fi strategia ta de recucerire? Te poţi gîndi la asta mîine, precum Scarlett O’Hara, dar dacă acel mîine este azi?
Filmul românesc – curs introductiv internaţional
Apărută la editura universitară britanică Wallflower Press, Contemporary Romanian Cinema: The History of an Unexpected Miracle este o introducere în filmul românesc de ieri şi de azi, scrisă de o autoare de origine română, pentru un public internaţional (anglofon) mai degrabă cinefil decît academic.
O poveste
Pînă în 2009, Mick a fost mereu lîngă Nick, fie că perioadele s-au numit Boys Next Door, o entitate protoistorică ce avea să se transforme în The Birthday Party, fie că s-au numit chiar The Birthday Party, fie că s-au numit The Bad Seeds.
Rigoletto, contemporanul nostru
Opera Naţională Bucureşti prezintă spectacolul Rigoletto, de Verdi, în versiunea regizorului Stephen Barlow. Un titlu clasic de operă, într-o versiune scenică contemporană, un spectacol montat de un regizor englez de origine australiană. În această versiune, acţiunea este plasată în oraşul Chicago, la începutul anului 1929.
Laos – Luang Prabang cel şic şi Vang Vieng cel trippy
Luang Prabang, fosta capitală a Laosului, aflat în patrimoniul UNESCO, e Asia aia din reviste. Acolo vezi cel mai bine faptul că Laosul a fost colonie franceză, oraşul îmbinînd, în cel mai zen şi artistic mod cu putinţă, exotismul asiatic cu chic-ul european.
„A meritat să-mi risc viaţa“ – interviu cu Vaughan SMITH
Jurnalist independent de război, multipremiat pentru reportajele lui din zone de conflict, Vaughan Smith este fondator al agenţiei de cameramani freelanceri Frontline Television News şi apoi al Clubului Frontline din Londra, cu filiale în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Georgia, Rusia, Slovacia.
Detectivii din Louisiana, "Limelight", "Povestiri cu Basil şi Josephine"
● Joi, 20 februarie, Havana Club Orchestra vine la Clubul Ţăranului cu – ce altceva? – ritmuri cubaneze, de final de iarnă sau început de primăvară. Şi dacă nu aveţi chef de Cuba, tot joi, movie night la Green Hours cu Chaplin şi al lui Limelight. (Adina Popescu)
● Un concept american, transpus pe plaiuri mioritice: yard sale, 22 februarie, Dianei 4, Bucureşti, de la ora 10 la 18. Organizatorii vă invită să „scotociţi“ printre „dulapuri, cufere şi valize pline de minuni“. Un tîrg eco. (Stela Giu
Istorioare comice & horror
Convertit la povestire după ce ne-a tot promis un roman, Florin Iaru publică de zece ani, săptămînal, cîte o schiţă în ghidul 24Fun, iar acest mod de a te exersa şi dedica genului foarte scurt este în sine demn de toată admiraţia.
„Cariera aceasta e un maraton, nu un sprint“ – interviu cu actriţa Ana ULARU
A avut primul rol în film la 9 ani. Ana Ularu a debutat pe scenă cu rolul Lolita, alături de Ştefan Iordache, şi a continuat să joace în piese clasice sau experimentale. Prezenţa sa în filmul românesc – de la Turkey Girl, regizat de Cristian Mungiu, pînă la recentul O vară foarte instabilă (regia Anca Damian) – conturează o personalitate artistică puternică.
Cea mai scumpă căutare Google
Un anume Olivier Laurelli din Franţa a căutat pe cel mai popular motor de căutare un şir de cuvinte: „informaţii actualizate despre situaţia din Siria“. Google a afişat o listă de legături spre diverse site-uri. Printre altele, era acolo şi un link la Agence nationale de securité sanitaire de l’alimentation, de l’environment et du travail (ANSES), o instituţie de stat.
Cînd lupii adulmecă miros de singurătate
O barcă împotmolită într-o mlaştină secată, stingheră în neputinţa ei de a răzbate. În mijlocul mîlului, o bulboană care va prilejui una dintre cele mai spectaculoase sinucideri din teatru. Un ponton singuratic, strecurat printre smocuri ciufulite de stuf, din care iese o haită de lupi cu ochii însîngeraţi.
Tristeţea cărnii
În cel de-al doilea volum din romanul cinematografic ludico-intelectualisto-porno al lui Lars von Trier, Şeherezada nimfomană Joe (Charlotte Gainsbourg) îi povesteşte aparent asexuatului samaritean Seligman (Stellan Skarsgard) despre cum şi-a pierdut orgasmul într-un cămin conjugal altminteri fericit, înainte de a şi-l recăpăta din mîinile unui torţionar sexual profesionist.
Ipohondrie planetară
Genul New Age a apărut ca un fel de muzică clasică a omului sărac, profitînd de progresul tehnologic care a dus la popularitatea sintetizatorului, începînd cu finele anilor ’60, şi aferenta eficientizare a costurilor de producţie muzicală.
„Catharsis & hedonism“
"Primordial este – am stat noi şi ne-am gîndit – să avem sute de mii de like-uri şi un subsol plin de lingouri de aur negru curat."
Ricky, poliţistul adjectivelor
„O-paaa!“ e cuvîntul – şi, uneori, ritmul – fetelor din Coreea. Bărbaţii coreeni visează ca toată viaţa lor să fie numiţi opa. Tradus în diferite contexte lingvistice şi urbane coreene e combinaţia – letală, pe scara vînătorii erotice – de prieten, frate, iubit, „băiat rău“, care se încruntă butch, dar care zîmbeşte Disney după colţ, să nu i se vadă sufletul roll, baby, roll.
Prince Avalanche, Seinfeld şi sora lui Nabokov, longreads.com
● Am văzut Prince Avalanche, semnat de David Gordon Green, care e un mic star al cinema-ului independent american, anul trecut, la TIFF. În curînd, intră pe ecrane. E o poveste de-o simplitate înduioşătoare, un film despre singurătate, prietenie şi izolare. O comedie dulce-amară de la care ieşi cu un zîmbet în colţul gurii. (Ana Maria Sandu).
● Joi, 20 februarie, Deep Purple concertează la Sala Polivalentă. Recomand concertul nu pentru ce a fost această trupă, ci chiar pentru ce este ea acum. Al
Ferentari love story
Aşteptat cu nerăbdare, acest al treilea roman al lui Adrian Schiop se dovedeşte a fi nu doar cea mai bună carte a lui, dar şi romanul anului 2013.
Cînd se lasă seara peste… Rotterdam
Festivalul de la Rotterdam e unul dintre cele mai mari festivaluri de film de public, dar are relevanţă mare şi pentru industria cinematografică. Aici se desfăşoară, de 31 de ani, Cinemart, piaţa producţiilor industriei cinematografice, aici se cofinanţează filme, cu ajutorul Hubert Bals Fund.
Jocurile lui Putin – proiectul Soci
Miza Jocurilor Olimpice de la Soci e mult mai mare decît salba de medalii la care aspiră, pe drept, sportivii ruşi. De fapt, competiţia sportivă ocupă un plan secundar, poate chiar de fundal pentru organizatorii acestei ediţii. Marele cîştig preconizat e, de fapt, imaginea publică a Rusiei.
Dance Me to the End of February
Centrul Naţional al Dansului ocupă luna februarie cu un festival, „Like CNDB“ #1 (9-28 februarie). Evenimentul poate fi privit ca un fel de raport performativ de activitate a scenei de dans contemporan, în care sînt prezentate cîteva dintre spectacolele ultimilor ani, care au marcat esteticile, tematicile, direcţiile coregrafice în spaţiul românesc.