Teroarea (in)corectitudinii politice

Publicat în Dilema Veche nr. 525 din 6-12 martie 2014
Teroarea (in)corectitudinii politice jpeg

Der neue Tugendterror. ├ťber die Grenzen der Meinungsfreiheit in Deutschland (Noua terorare a virtu┼úii. Despre limitele libert─â┼úii de exprimare ├«n Germania) ÔÇô a┼ča se nume┼čte noua carte a lui Thilo Sarrazin. E, ├«ntr-adev─âr, o carte la limit─â. C─âci pune ├«n discu┼úie tabuurile democra┼úiei. E vorba despre confruntarea dintre libertatea de exprimare ┼či corectitudinea politic─â. O confruntare ├«n care nu exist─â ├«nving─âtori. 

La fel ca ├«n c─âr┼úile precedente, ┼či aici, Sarrazin expune tot felul de teorii dubioase, bazate, dac─â nu pe manipul─âri grosolane ale statisticilor, atunci m─âcar pe interpret─âri ┼či instrumentaliz─âri for┼úate ale unor date. Una dintre teoriile dezvoltate ├«n aceast─â a treia carte: exist─â mai mul┼úi b─ârba┼úi dec├«t femei cu IQ peste 120; exist─â mai mul┼úi b─ârba┼úi dec├«t femei cu IQ mediu. Etc. Pe scurt: b─ârba┼úii s├«nt mai inteligen┼úi dec├«t femeile. Teoria e ÔÇô a┼úi ghicit! ÔÇô argumentat─â cu date statistice. Vorba aia, ce poate fi mai exact, mai precis, mai incontestabil dec├«t statistica? Evident, tocmai aici e provocarea: cei care refuz─â demersul ├«n sine, c─âci e incorect politic, refuz─â, de fapt, ┼čtiin┼úa. Partea ┼či mai interesant─â e c─â nici m─âcar s─â vorbe┼čti despre asta nu ai voie, ├«n democra┼úie, c─âci ┼úi-o interzice ÔÇ×institu┼úiaÔÇť corectitudinii politice ÔÇô sugereaz─â autorul.  

Membru vechi ┼či marcant al SPD, un social-democrat autentic, dup─â cum ├«nsu┼či se recomand─â, Thilo Sarrazin a ales dinadins s─â-┼či prezinte cartea la Berliner Ensemble, la teatrul lui Brecht, un spa┼úiu simbolic, revendicat de st├«nga german─â. Era ┼či firesc ca volumul s─â fie ├«nt├«mpinat cu un boicot puternic. Zeci de protestatari au n─âv─âlit ├«n sala de spectacol ┼či au ├«ntrerupt lansarea c─âr┼úii ÔÇô Sarrazin a fost nevoit s─â plece ├«nainte s─â ├«nceap─â dezbaterea. Mobilizarea protestatarilor a fost mai bun─â dec├«t cea a for┼úelor de ordine.  

Acum patru ani, Thilo Sarrazin publica o carte care a intrat ├«n istoria (sumbr─â) a derapajelor xenofobe. Titlul c─âr┼úii anun┼úa deja concluzia autorului: Deutschland schafft sich ab. Wie wir unser Land aufs Spiel setzen (Germania se dezintegreaz─â. Cum ne punem ┼úara la b─âtaie). Pe scurt: ├«n familiile imigran┼úilor din Germania se nasc prea mul┼úi copii, prea inadapta┼úi cultural, prea incapabili s─â se integreze pe pia┼úa muncii. Ei risc─â s─â devin─â o povar─â pentru serviciile sociale, oricum suprasolicitate. Dincolo de limbajul aproape nazist folosit pe alocuri ├«n carte (printre altele, folose┼čte termenul ÔÇ×disgenieÔÇť), teoria economic─â a lui Sarrazin a lansat o provocare interesant─â sociologilor ┼či economi┼čtilor: c├«┼úi imigran┼úi (mai) suport─â Germania? Dup─â ce a fost sanc┼úionat politic ÔÇô autorul a fost nevoit s─â renun┼úe la func┼úiile publice, dar n-a fost exclus din partid ÔÇô, mai multe agen┼úii ale Republicii Federale au ├«nceput s─â produc─â rapoarte despre imigra┼úie ┼či efectele ei. Rapoartele au generat, apoi, politici.  

A doua carte a lui Sarrazin nu a enervat pe at├«ta lume, c─âci acolo autorul sus┼úinea o convingere ├«mp─ârt─â┼čit─â de foarte mul┼úi germani: anume c─â Europa nu are nevoie de moneda unic─â. Criticat de numero┼či speciali┼čti ├«n finan┼úe pentru r─âsp├«ndirea unor teorii considerate antieuropene, Sarrazin a fost sus┼úinut, atunci (era ├«n plin─â criz─â economic─â), de mul┼úi dintre cei care-l detestau pentru mesajul xenofob din prima carte. Moneda euro a r─âmas ÔÇ×pe pia┼ú─âÔÇť, ba chiar a fost sus┼úinut─â frenetic de cancelarul Angela Merkel ┼či dup─â ce, ÔÇ×la cererea publiculuiÔÇť, s-a format un grup de reflec┼úie care s─â stabileasc─â avantajele ┼či dezavantajele monedei euro. Cum-necum, Sarrazin reu┼če┼čte mereu s─â fie ├«n actualitate ┼či s─â provoace dezbatere public─â, ├«n ciuda exager─ârilor ┼či a derapajelor proprii ┼či ├«n ciuda zgomotului de fond.

Sarrazin a ┼čtiut ├«ntotdeauna s─â-┼či dozeze provoc─ârile, s─â ob┼úin─â efect maxim, cu efort minim. ├Än cazul de fa┼ú─â, gestul provocator a fost s─â-┼či lanseze cartea ├«ntr-un templu al st├«ngi┼čtilor. ┼×tie bine c─â articolele negative, vacarmul protestelor, nenum─âratele mesaje indignate, vehiculate pe forumurile ziarelor, ├«i aduc notorietate ┼či, p├«n─â la urm─â, v├«nz─âri mai bune. Incorectitudinea politic─â e un bun vehicul de marketing. Cazul lui Thilo Sarrazin arat─â cam care s├«nt limitele legilor antidiscriminare ┼či cam c├«t se poate ├«ntinde coarda incorectitudinii politice f─âr─â s─â fii sanc┼úionat. ├Än acela┼či timp, e ┼či un exemplu pentru limitele democra┼úiei, c─âci arat─â toate tabuurile unei societ─â┼úi ├«n care, teoretic, libertatea de exprimare este garantat─â de Constitu┼úie.   

Foto: wikimedia commons

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.