Istoria are viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Istoria are viitor jpeg

În pragul alegerilor municipale se ivesc tot felul de dezbateri cu mize locale, mai mici sau mai mari. În Franţa, disputele electorale dintre candidaţii locali nu privesc, de fapt, competiţiile (istorice) dintre partidele pe care aceştia le reprezintă, ci probleme punctuale ale oraşului sau ale regiunii şi soluţiile propuse. E, de fapt, o modalitate simplă de a-i atrage pe cetăţeni în dezbaterea electorală, de a participa la politicile locale. Căci li se propune mai mult decît să voteze între cutare sau cutare candidat: ei au de ales între diverse viziuni sau modele de gestionare a comunităţii. Una dintre dezbaterile interesante şi substanţiale s-a produs la Nîmes, în zona Languedoc-Roussillon, din sudul Franţei, şi priveşte un muzeu aflat în construcţie. Un Muzeu al Romanităţii, edificat sub sloganul (deocamdată, înscris pe gardul ce împrejmuieşte şantierul): „Ici, l’histoire a de l’avenir („Aici, istoria are viitor“).

Plasat în proximitatea Arenelor antice, Muzeul Romanităţii urmează să expună numeroasele colecţii arheologice ale oraşului, găzduite acum de clădirea (devenită neîncăpătoare şi, oricum, improprie) unei instituţii muzeale mai vechi. În sălile cele noi, vizitatorii vor avea acces, prin diverse dispozitive de realitate augmentată, la reconstituiri ale unor situri străvechi, iar faţada translucidă a clădirii va reflecta zidurile înalte ale Arenelor învecinate. Pe hîrtie arată fantastic, chiar fantasmagoric. Pînă la tăierea panglicii nu mai rămîne decît să fie... construit. Inaugurarea noului muzeu e prevăzută pentru anul 2018.

În campania electorală, opozanţii proiectului se întreabă dacă noul muzeu chiar e necesar, de vreme ce un alt orăşel din apropiere, Narbonne, urmează să deschidă un Muzeu de Istorie Antică (cu profil similar), peste mai puţin de doi ani. În plus, spun criticii proiectului, Nîmes e unul dintre oraşele franceze cu cea mai ridicată fiscalitate: prin renunţarea la proiect, ale cărui costuri estimative depăşesc 60 de milioane de euro, populaţia ar putea fi despovărată de nişte cheltuieli exorbitante şi – spun aceiaşi critici – inutile. Primarul Jean-Paul Fournier (UMP), care e şi senator, promite că la cheltuieli vor contribui şi guvernul, şi regiunea, şi UE – dar chiar şi aşa, oraşul tot va trebui să acopere cel puţin 45 de milioane de euro.  

Va reuşi un nou muzeu să dinamizeze un oraş relativ inert, fără mari resurse şi fără potenţial economic? Iată întrebarea care îi frămîntă pe aleşii şi pe candidaţii locali. Proiectul a fost deja aprobat, construcţiile au început, abandonarea proiectului ar costa enorm. Opozanţii propun redimensionarea planului iniţial: muzeul să includă şi un centru internaţional de conferinţe – un obiectiv care să atragă şi un alt public decît turiştii obişnuiţi. În plus: Nîmes să dezvolte, împreună cu Narbonne, un circuit turistic-cultural-educaţional complementar, care să includă ambele muzee „ale romanităţii“, mărind, astfel, publicul potenţial.  

Dezbaterea publică e departe de a ascunde replici ipocrite şi discursuri de faţadă. E utilă, căci a produs soluţii şi consens: la puţin timp după ce a părut că va deveni miza campaniei electorale, ea s-a transformat într-o platformă de reconciliere. Unul dintre adversarii proiectului lansat de primarul în exerciţiu afirmă acum că, dacă va fi ales, nu l-ar deranja să moştenească misiunea de-a realiza muzeul. La Nîmes, istoria are un viitor, iar viitorul sună bine, căci muzeul se va construi, pînă la urmă. Cît despre cei care vor decide soarta alegerilor – ale căror rezultat nu va conta pentru soarta muzeului –, aceştia par mai mult decît convinşi că investiţia nu e o povară prea mare. Aşa cum am putut constata de nenumărate ori cînd se punea problema politicilor culturale, oamenii preferă fie să plătească mai mult, fie să renunţe la alte servicii, dar nu la teatre, concerte, muzee etc. Politicienii încep şi ei să înveţe lecţia asta. Cel puţin în Germania şi în Franţa.

1000 17 foto1 Andreea Lacatus jpg
Mama-scoică
Căsnicia ratată a fost un factor agravant pentru că a produs deja un prim abandon.
p 21 1 Victor Brauner, Roberto Matta, Interviziune I, 1955 jpg
Victor Brauner şi Roberto Matta – tablourile „la patru mîini“
În 1955, viziunile celor doi artiști se intersectează în lucrările pe care le realizează împreună, desene, acuarele şi două tablouri purtînd același titlu, Interviziune, I şi I.
999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.