Istoria are viitor

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Istoria are viitor jpeg

În pragul alegerilor municipale se ivesc tot felul de dezbateri cu mize locale, mai mici sau mai mari. În Franţa, disputele electorale dintre candidaţii locali nu privesc, de fapt, competiţiile (istorice) dintre partidele pe care aceştia le reprezintă, ci probleme punctuale ale oraşului sau ale regiunii şi soluţiile propuse. E, de fapt, o modalitate simplă de a-i atrage pe cetăţeni în dezbaterea electorală, de a participa la politicile locale. Căci li se propune mai mult decît să voteze între cutare sau cutare candidat: ei au de ales între diverse viziuni sau modele de gestionare a comunităţii. Una dintre dezbaterile interesante şi substanţiale s-a produs la Nîmes, în zona Languedoc-Roussillon, din sudul Franţei, şi priveşte un muzeu aflat în construcţie. Un Muzeu al Romanităţii, edificat sub sloganul (deocamdată, înscris pe gardul ce împrejmuieşte şantierul): „Ici, l’histoire a de l’avenir („Aici, istoria are viitor“).

Plasat în proximitatea Arenelor antice, Muzeul Romanităţii urmează să expună numeroasele colecţii arheologice ale oraşului, găzduite acum de clădirea (devenită neîncăpătoare şi, oricum, improprie) unei instituţii muzeale mai vechi. În sălile cele noi, vizitatorii vor avea acces, prin diverse dispozitive de realitate augmentată, la reconstituiri ale unor situri străvechi, iar faţada translucidă a clădirii va reflecta zidurile înalte ale Arenelor învecinate. Pe hîrtie arată fantastic, chiar fantasmagoric. Pînă la tăierea panglicii nu mai rămîne decît să fie... construit. Inaugurarea noului muzeu e prevăzută pentru anul 2018.

În campania electorală, opozanţii proiectului se întreabă dacă noul muzeu chiar e necesar, de vreme ce un alt orăşel din apropiere, Narbonne, urmează să deschidă un Muzeu de Istorie Antică (cu profil similar), peste mai puţin de doi ani. În plus, spun criticii proiectului, Nîmes e unul dintre oraşele franceze cu cea mai ridicată fiscalitate: prin renunţarea la proiect, ale cărui costuri estimative depăşesc 60 de milioane de euro, populaţia ar putea fi despovărată de nişte cheltuieli exorbitante şi – spun aceiaşi critici – inutile. Primarul Jean-Paul Fournier (UMP), care e şi senator, promite că la cheltuieli vor contribui şi guvernul, şi regiunea, şi UE – dar chiar şi aşa, oraşul tot va trebui să acopere cel puţin 45 de milioane de euro.  

Va reuşi un nou muzeu să dinamizeze un oraş relativ inert, fără mari resurse şi fără potenţial economic? Iată întrebarea care îi frămîntă pe aleşii şi pe candidaţii locali. Proiectul a fost deja aprobat, construcţiile au început, abandonarea proiectului ar costa enorm. Opozanţii propun redimensionarea planului iniţial: muzeul să includă şi un centru internaţional de conferinţe – un obiectiv care să atragă şi un alt public decît turiştii obişnuiţi. În plus: Nîmes să dezvolte, împreună cu Narbonne, un circuit turistic-cultural-educaţional complementar, care să includă ambele muzee „ale romanităţii“, mărind, astfel, publicul potenţial.  

Dezbaterea publică e departe de a ascunde replici ipocrite şi discursuri de faţadă. E utilă, căci a produs soluţii şi consens: la puţin timp după ce a părut că va deveni miza campaniei electorale, ea s-a transformat într-o platformă de reconciliere. Unul dintre adversarii proiectului lansat de primarul în exerciţiu afirmă acum că, dacă va fi ales, nu l-ar deranja să moştenească misiunea de-a realiza muzeul. La Nîmes, istoria are un viitor, iar viitorul sună bine, căci muzeul se va construi, pînă la urmă. Cît despre cei care vor decide soarta alegerilor – ale căror rezultat nu va conta pentru soarta muzeului –, aceştia par mai mult decît convinşi că investiţia nu e o povară prea mare. Aşa cum am putut constata de nenumărate ori cînd se punea problema politicilor culturale, oamenii preferă fie să plătească mai mult, fie să renunţe la alte servicii, dar nu la teatre, concerte, muzee etc. Politicienii încep şi ei să înveţe lecţia asta. Cel puţin în Germania şi în Franţa.

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.