Existenţialism noir

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Existenţialism noir jpeg

● Gaito Gazdanov, Spectrul lui Alexander Wolf, traducere de Adriana Liciu, Editura Polirom, 2014. 

Puţinele lucruri aflate pe Internet despre Gaito Gazdanov (1903-1971) – scriitor rus de origine ossetiană, născut la Sankt Petersburg, crescut în Ucraina şi în Siberia, emigrat la Paris şi mort la München –, le voi rezuma aici. În 1919, la doar 16 ani, s-a înrolat şi a luptat de partea Armatei Albe, în Războiul Civil Rus, pentru ca, un an mai tîrziu, să plece la Constantinopol pentru a-şi termina studiile, emigrînd apoi la Paris, unde a făcut de toate (docher, spălător de locomotive, muncitor la o fabrică de automobile – apar menţionate şi Renault, şi Citroën –, şofer de taxi etc.), inclusiv să studieze la Sorbona. A publicat povestiri în revistele emigraţiei ruse, iar după 1950, romanele sale, The Specter of Alexander Wolf şi The Return of the Buddha, au apărut şi în traducere engleză. Din 1950 s-a mutat la München, devenind redactor la Radio Europa Liberă, unde, vreme de două decenii, a ţinut o emisiune despre literatura rusă, sub un alt nume. Cărţile sale, mai puţin de zece titluri, au apărut în Rusia abia după 1990, bucurîndu-se însă de mare succes. Retraducerea în Marea Britanie a romanului său, scris în 1947, Spectrul lui Alexander Wolf, l-a readus şi l-a impus anul trecut şi în Occident, receptarea britanică vorbind despre „redescoperirea unei minicapodopere“ – aceasta fiind şi prima traducere a lui Gazdanov în limba română.

Romanul începe cu o frază sub spectrul căreia, pentru a formula astfel, stă întreaga confesiune a protagonistului anonim: „Dintre toate amintirile, din şirul fără sfîrşit al simţămintelor mele, cea mai împovărătoare este imaginea singurului omor pe care îl săvîrşisem.“ La vîrsta adolescenţei, naratorul protagonist a luptat, pentru scurtă vreme, în Războiul Civil Rus (de altfel, acesta nu este singurul detaliu împrumutat ficţiunii din biografia scriitorului) şi, într-un moment foarte straniu – după mai multe zile de nesomn, rătăcit de tovarăşii săi într-un loc pustiu şi sub o căldură halucinantă –, s-a văzut nevoit să se apere şi să tragă, fiind deci în legitimă apărare, într-un tînăr pe care a avut norocul să-l nimerească şi pe care l-a şi privit murind, părăsindu-l în grabă înainte de a fi descoperit. Episodul acestei întîmplătoare, dar necesare crime, şi al cărui unic martor a rămas, l-a urmărit, într-un fel sau altul, toată viaţa. Ajuns ziarist la Paris, protagonistul duce o viaţă dezordonată, „aflată la voia întîmplării“, agitată, dar tristă, fără vreun ideal ori sens mai înalt, aparent resemnată, dacă nu chiar dezamăgitoare. Asta pînă în momentul în care citeşte cartea unui oarecare Alexander Wolf, în care una dintre povestiri este chiar istoria crimei sale, spusă din perspectiva celui pe care credea că-l ucisese. Obsesia de altădată e înlocuită acum de curiozitate, numai că încercările sale de a-l întîlni pe scriitorul britanic eşuează. O serie de întîmplări (unele fiind stranii coincidenţe, vag fantastice – nu-i de mirare că, după Poe, e invocat Balzac, cel din Pielea de sagri) îi aduc pasiunea în viaţă. Începe o relaţie cu o văduvă bogată, rusoaică, la fel ca el, o femeie specială, discretă pînă la a fi enigmatică, fermecătoare prin atitudine, nu prin frumuseţe, de care se îndrăgosteşte iremediabil, răscumpărînd întregul şir de aventuri sentimentale de pînă atunci. Moment în care îl cunoaşte, la fel de întîmplător, pe Alexander Wolf, un tip cu o personalitate contradictorie: aventurier, revoluţionar, seducător, cu o filozofie proprie de viaţă.  

Roman parizian nocturnal, prin decorul şi atmosfera vag descrise (dar cu cîteva episoade foarte bine conturate, cum este, spre exemplu, partida de box), Spectrul lui Alexander Wolf este un mic roman existenţialist turnat într-un scenariu detectivistic de un apăsat psihologism şi cu multe tuşe lirice. Un existenţialism noir la propriu şi la figurat se relevă a fi acest cvasi-policier reflexiv şi senzual, cu discurs psiho-metafizic despre soartă şi moarte, despre iluzia dragostei şi felul în care ne raportăm la propria mortalitate. Borges ar fi venerat acest roman care pune în joc obsesia şi imaginaţia şi care ridică, în fond, problema relaţiei dintre existenţă, hazard şi fatalitate, dintre sens şi întîmplare, dintre regret şi voinţă, dintre scopul vieţii şi rolul morţii, căci, aşa cum se înţelege şi din fragmentul de mai jos, crima apare drept singurul mod de a interveni în desfăşurarea impenetrabilă şi inexorabilă a existenţei şi, implicit, de a o stăpîni. Protagonistul are discursul unui filozof care chestionează permanent condiţionările existenţei umane aflate mereu sub spectrul morţii (e invocată istoria crimei primordiale a lui Cain), aceasta fiind şi semnificaţia titlului, căci Alexander Wolf este şi rămîne, de la un capăt la altul al cărţii, imaginea morţii.

Ca o paranteză de final a receptării – recenzentul din The Independent îl apropie pe Gazdanov de Nabokov, compatriotul său emigrant, prin problematica memoriei, şi citeşte micul roman într-o frumoasă cheie metanarativă („Obsedat în egală măsură de calitatea scrisului şi de posibilitatea ca omul pe care l-a împuşcat să mai fie în viaţă, naratorul pleacă în căutarea autorului... Vina naratorului găseşte un rezonant ecou în obsesia de sine a autorului.“); în timp ce cronicarul de la The Guardian îl citează pe francezul din L’Express, care l-a descris pe Gazdanov astfel: „Dacă Proust ar fi fost taximetrist rus în Parisul anilor ’30...“ Fireşte că există un aer tare al literaturii epocii în romanul lui Gaito Gazdanov (receptarea franceză a tras jar pe spuza literară naţională, invocîndu-i, pe lîngă Proust, şi pe Sartre sau Camus – mă mir că nu şi pe Gide, prin problematica crimei gratuite), dar, dincolo de toată problematica existenţialistă, Spectrul lui Alexander Wolf este şi un dramatic roman de dragoste. Unul în care, în cele din urmă, chiar se ucide pentru dragoste.  

Extras:

„Fiecare existenţă umană este legată de alte existenţe umane, şi acelea sînt legate la rîndul lor de următoarele, şi atunci cînd ajungem la capătul logic al acestei succesiuni de interrelaţii ne apropiem de suma oamenilor care populează imensa suprafaţă a globului pămîntesc. Deasupra fiecărui om, deasupra fiecărei vieţi atîrnă pericolul morţii în toată nemăsurata lui diversitate: catastrofă, deraiere de tren, cutremur, uragan, război, boală, accident, tot atîtea manifestări ale unei forţe oarbe şi necruţătoare, caracterizate prin faptul că noi nu putem determina niciodată dinainte cînd se va produce acest lucru, această întrerupere de moment în istoria lumii. «Căci nu ştiţi ziua şi ceasul...» Şi iată, aceluia dintre noi care are suficientă forţă sufletească pentru a înfrînge teribila rezistenţă faţă de acest act îi este dată deodată posibilitatea de a deveni pentru scurt timp mai puternic decît soarta şi hazardul, decît cutremurul şi uraganul, şi de a şti cu precizie că în cutare secundă el va opri acea complicată şi îndelungată evoluţie a sentimentelor, gîndurilor şi trăirilor, acea mişcare a vieţii pline de faţete care ar fi trebuit să îl zdrobească în implacabilul ei mers înainte. Dragostea, ura, frica, mila, căinţa, voinţa, pasiunea – orice sentiment şi toate laolaltă, orice lege şi toate la un loc, totul este neputincios în faţa acestei puteri de o clipă a actului uciderii. Eu am această putere şi pot deveni şi eu victima ei, şi dacă i-am simţit ispita, tot restul, tot ce se află în afara limitelor acestei percepţii mi se pare iluzoriu, neesenţial, neînsemnat, şi deja nu mai pot acorda interes mulţimii de lucruri nesemnificative care constituie sensul vieţii pentru milioane de oameni. Din clipa aceea, ştiu acest lucru, lumea a devenit alta pentru mine şi nu mai pot trăi ca aceia care nu au nici această putere, nici această înţelegere, nici această conştiinţă a fragilităţii a tot şi a toate, nici această permanentă vecinătate de gheaţă a morţii.”

Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.