Biblioteca Naţională a României în pericol – interviu cu Elena TÎRZIMAN

Publicat în Dilema Veche nr. 525 din 6-12 martie 2014
Biblioteca Naţională a României în pericol – interviu cu Elena TÎRZIMAN jpeg

Biblioteca Naţională a României (BNR) ar putea pierde o bună parte din spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea. Ministerul Culturii, care-şi are sediul în aceeaşi clădire cu biblioteca, vrea să se extindă, preluînd o parte din spaţiile de lectură şi de expoziţie. Dacă decizia Ministerului va fi aplicată, BNR nu va mai putea să-şi îndeplinească misiunea, în bune condiţii.

Care este, de fapt, misiunea Bibliotecii Naţionale a României?

Instituţie de prim rang a culturii naţionale, Biblioteca Naţională a României administrează patrimoniul cultural naţional de publicaţii, îndeplinind atît funcţii naţionale, cît şi funcţii de bibliotecă publică. Ea are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea şi punerea în valoare a patrimoniului documentar naţional, precum şi a Fondului „România“, ce reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate. Organizează Depozitul Legal, principală sursă documentară în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti. Atribuie numărul internaţional standard pentru cărţi (ISBN), pentru documente muzicale tipărite (ISMN), pentru resurse continue (ISSN) şi pentru alte categorii de documente, şi realizează catalogarea înaintea publicării (CIP). Este centru naţional de patologia şi restaurarea documentelor, şi centru naţional metodologic pentru bibliotecile publice din ţară. Asigură accesul liber la colecţiile sale – parte esenţială a memoriei poporului român – atît generaţiei de azi, cît şi celor viitoare, în scop de educare, cercetare, studiu şi informare.

Care este patrimoniul Bibliotecii?

Patrimoniul Bibliotecii conţine aproximativ 12.500.000 de unităţi bibliografice structurate astfel: fonduri curente, care susţin funcţia publică a Bibliotecii, accesibile utilizatorilor, în scop de studiu şi cercetare – 1.800.000 de volume; fonduri patrimoniale constituite din publicaţiile Depozitului Legal – 2.000.000 de volume, şi din Colecţiile Speciale din Bucureşti – 350.000 de unităţi bibliografice, şi la Biblioteca „Batthyaneum“ Alba Iulia – 150.000 de unităţi bibliografice; fonduri destructurate (publicaţii neincluse încă în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României) – aproximativ 8.200.000 de unităţi bibliografice.

În anul 2013, Biblioteca a preluat fondul OSIM, constituit din brevete naţionale şi internaţionale şi Buletine de proprietate industrială – 30.000.0000 de documente. Patrimoniul Bibliotecii se îmbogăţeşte continuu, prin intermediul Depozitului Legal, al donaţiilor şi al schimbului.  

Depozitul Legal poate fi un barometru al pieţei de carte. Cum a evoluat producţia editorială din România în ultimii ani?  

Referitor la producţia de carte din perspectiva ultimilor ani, am constatat o creştere importantă a titlurilor depuse în baza Legii Depozitului Legal. Depozitul Legal reprezintă un fond dinamic, aplicîndu-se principiul recuperării retrospective a publicaţiilor, astfel că, în acest moment, în colecţii intră documente editate înainte şi după anii 2000. La sfîrşitul lui 2013, existau 5906 de edituri înregistrate în baza de date a serviciului ISBN – ISSN – CIP. În anul 2013, au fost acordate 36.590 de coduri ISBN editurilor, 1955 de coduri ISBN de autor, 1419 de coduri ISSN şi 25.050 de descrieri CIP.

Biblioteca Naţională s-a mutat de puţină vreme în noul sediu. Cum s-a adaptat în clădire? Cît de adecvate sînt spaţiile?

Percepută, pînă de curînd, aproape exclusiv, drept „bibliotecă depozitară a statului“, cu sarcina expresă de a conserva şi prezerva tezaurul documentar naţional pentru generaţiile prezente şi viitoare, Biblioteca Naţională şi-a redefinit, în ultimii ani, rolul şi misiunea, înlesnind accesul la patrimoniul cultural şi ştiinţific, pentru toate categoriile de utilizatori.

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a fost gîndit astfel încît să satisfacă funcţiile de bibliotecă naţională, funcţiile publice, dar şi funcţii culturale şi de petrecere a timpului liber. Clădirea este compusă din 13 corpuri, avînd o suprafaţă desfăşurată de 112.000 mp. Întregul ansamblu a fost gîndit şi construit pentru a asigura funcţionalitatea Bibliotecii Naţionale, asta însemnînd spaţii de birouri pentru asigurarea prelucrării documentelor nou intrate în Bibliotecă, spaţii destinate publicului, spaţii destinate pregătirii profesionale, asigurîndu-se, astfel, funcţia metodologică a Bibliotecii Naţionale, spaţii în care îşi desfăşoară activitatea Centrul Naţional de Patologie şi Restaurare a Documentelor, Atelierul de Tipografie şi Legătorie, Editura Bibliotecii Naţionale. Pentru asigurarea funcţionalităţii în acord cu cerinţele actuale, depozitele de publicaţii sînt dispuse pe majoritatea etajelor şi corpurilor clădirii. Din suprafaţa totală a clădirii, depozitele ocupă aproximativ 20%.

Referitor la spaţiile de lectură, din cele 18 săli sînt deschise publicului numai 10, din lipsă de personal specializat. Din acelaşi motiv, programul de funcţionare a sălilor de lectură nu poate fi adaptat nevoilor utilizatorilor (în acest moment, programul de funcţionare este 10-18, ideal fiind între orele 9-21, inclusiv sîmbăta şi duminica). 

De asemenea, atragem încă o dată atenţia asupra „spaţiilor comunitare“ situate la parter, mezanin şi etajul I, perfect adaptate funcţiei lor, aceea de a constitui un spaţiu cu acces liber, destinat studiului, într-o ambianţă culturală de înalt nivel.  

Cînd şi cum s-a născut acest litigiu (cu privire la spaţiul locativ) între Ministerul Culturii şi Biblioteca Naţională?

Sediul din bulevardul Unirii nr. 22 al Bibliotecii Naţionale a României a fost finalizat în 15 decembrie 2011. Chiar din ianuarie 2012, înainte ca Biblioteca Naţională a României – beneficiarul obiectivului investiţiei – să se mute în noul său sediu, Ministerul Culturii a decis să schimbe destinaţia unei părţi importante din clădire, instalîndu-şi birourile la etajele II, III, IV, V din Corpul Aula. De asemenea, pentru departamentele sale tehnice, a ocupat şi alte spaţii destinate îndeplinirii funcţiilor de bibliotecă: depozite de carte, spaţii tehnice, Aula, spaţiul dedicat grădiniţei etc.

Biblioteca Naţională a României s-a mutat în 2012 în calitate de beneficiar al obiectivului de investiţie, conform art. 3 din HG 960/2006, urmînd ca ulterior imobilul să îi fie dat în administrare. La sfîrşitul anului 2013, prin HG nr. 862 din 6 noiembrie 2013, Ministerul Culturii îşi atribuie, în plus faţă de ceea ce ocupa deja, parterul, mezaninul şi parte din demisol, din corpul central al Bibliotecii Naţionale a României.

Astfel, în prezent, Biblioteca Naţională a României deţine doar 64% din spaţiul care i se cuvine, restul de 36% revenind Ministerului Culturii. Mai grav decît atît este că 65% din spaţiile destinate publicului, pentru lecturi libere, evenimente cultural-ştiinţifice şi de promovare au fost preluate de Ministerul Culturii, ajungîndu-se în situaţia paradoxală şi revoltătoare ca inclusiv spaţiile de acces în Bibliotecă să aparţină acum acestuia.

Cum foloseşte Biblioteca Naţională spaţiul revendicat de Ministerul Culturii?

Ministerul Culturii revendică parţial trei etaje din Biblioteca Naţională, respectiv: demisol, parter, mezanin. Aceste spaţii cuprind spaţii expoziţionale, săli de conferinţă, săli de lectură, spaţii în acces liber pentru utilizatori, anticariat, librărie, Muzeul cărţii, zona cataloagelor tradiţionale şi electronice, cu acces la Internet şi baze de date, garderoba, intrările în Bibliotecă.

Biblioteca utilizează aceste spaţii pentru activităţi culturale, ştiinţifice, educative, sociale: expoziţii tematice, lansări de carte, workshop-uri, conferinţe, proiecţii de filme, concerte, tîrguri de carte, activităţi pentru copii, realizate în parteneriate cu instituţii culturale şi de învăţămînt (în anul 2013 au avut loc peste 300 de evenimente, la care au participat mai bine de 180.000 de persoane). Prin preluarea acestor spaţii de către Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională a României nu-şi va mai putea exercita funcţia ştiinţifică, metodologică, educativă şi socio-culturală.

Văzută din exterior, situaţia pare ciudată, paradoxală: o instituţie a statului, ameninţă cu un proces o altă instituţie a statului, pe care se presupune că ar trebui, de fapt, s-o protejeze şi s-o finanţeze. Cum vedeţi această relaţie?

Nu putem decît să nutrim speranţa că se va reveni asupra acestei neinspirate decizii, permiţîndu-i-se astfel Bibliotecii Naţionale să-şi îndeplinească menirea.  

Elena Tîrziman este director general al Bibliotecii Naţionale a României.

a consemnat Matei MARTIN 

Foto: wikimedia commons

974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.