Cum ne pierdem marmurele

Alexios ARVANITIS
Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Cum ne pierdem marmurele jpeg

George Clooney a reaprins o veche dispută, după ce a sugerat, într-un răspuns la întrebarea unui jurnalist grec, că restituirea de către British Museum a sculpturilor de marmură ale Partenonului din Atena, cunoscute în Marea Britanie ca Elgin Marbles, ar fi „ceea ce trebuie făcut“.

La începutul secolului al XIX-lea, frizele şi sculpturile au fost luate din Partenon de către lordul Elgin, ambasador britanic în Imperiul Otoman din 1799 în 1803. Elgin le-a vîndut guvernului britanic, care le-a expus la British Museum. Grecia le vrea înapoi.

Evenimentul care a prilejuit recentul turnir istoric este lansarea noului film al lui Clooney, The Monuments Men, care ilustrează eforturile Aliaţilor de a salva opere de artă din calea naziştilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Comentariile sale l-au înfuriat pe primarul provocator al Londrei, Boris Johnson, el însuşi autor şi specialist în cultură clasică, care a ripostat că poziţia adoptată de Clooney în această problemă e asemănătoare cu cea a naziştilor portretizaţi în filmul său.

Dar, în această dispută, filmul ne interesează mai puţin decît identitatea personajelor implicate. Cea mai importantă întrebare este, probabil, aceasta: pe cine e publicul înclinat să-l creadă – pe Clooney, pe Johnson (sau, poate, pe nazişti)?

Desigur, am putea să ne întrebăm ce importanţă au, pînă la urmă, persoanele implicate; faptele ar trebui, fireşte, să vorbească de la sine. Şi totuşi, în cazul unor astfel de întrebări – ca şi în cazul atîtor chestiuni importante, politice, sociale, economice şi culturale –, ceea ce ajungem să credem nu se bazează întotdeauna numai pe fapte. Uneori, e adevărat, poate că ne gîndim în profunzime la avantajele şi la dezavantajele fiecărui argument, căutînd activ informaţii şi date în sprijinul unuia sau altuia dintre punctele de vedere; în alte cazuri însă ne bazăm pe o evaluare quick and dirty (de moment, ad-hoc) a argumentelor, ghidîndu-ne nu atît după dovezi, cît după popularitatea şi experienţa avocatului.

Specialiştii în psihologie socială şi a cogniţiei au înţeles de mult aceste două procese de bază, prin studiul modelelor „procesului dual“, care explică cum procesăm informaţia şi cum ne formăm, eventual, o opinie. Cînd cumpărăm în grabă, să spunem, un prăjitor de pîine, folosim ruta periferică de procesare a informaţiei, în vreme ce, cînd cumpărăm un automobil, folosim aşa-numita rută centrală, luînd în considerare caracteristici tehnice, estetice şi de siguranţă.

Studierea sistematică a metodelor de persuasiune a început în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cînd armata SUA a realizat că, pentru a putea combate o naţiune fascinată de Hitler, va trebui să sporească gradul de motivare a trupelor şi să obţină susţinere populară în favoarea războiului. Armata a cerut sprijinul psihologului Carl Hovland de la Universitatea Yale şi a asociaţilor săi, care au produs ceea ce a devenit binecunoscutul model de persuasiune, care presupune trei grupuri de variabile, referitoare la comunicator, auditor şi mesaj.

Hovland a recurs la ideile din Retorica lui Aristotel, potrivit cărora puterea de convingere se bazează pe caracterul vorbitorului, pe starea emoţională a interlocutorului şi pe logica argumentării, aceasta din urmă fiind cea mai importantă.

Cercetarea psihologică a arătat că oricare dintre aceşti trei factori poate avea efect de persuasiune, în funcţie de atractivitatea vorbitorului sau de predispoziţia interlocutorului. De exemplu, fanii de sex feminin ai starurilor de film ar putea fi extrem de predispuşi să creadă orice afirmaţie care vine din partea celui mai faimos grizonant de la Hollywood. Sau, în cazul naziştilor, teama ar fi cea care predispune auditoriul să se lase convins.

Dar, în cele mai multe cazuri, cînd oamenii sînt confruntaţi cu probleme de importanţă majoră, ei vor folosi, cel mai probabil, aşa-numita rută centrală de procesare a informaţiei, şi asta pe bună dreptate. Problemele referitoare la patrimoniul cultural mondial, bunăoară, merită o deliberare atentă şi chibzuită a faptelor. E, într-adevăr, de datoria noastră, şi este fundamentul oricărei civilizaţii prospere, ca deciziile importante să fie luate numai după examinarea tuturor informaţiilor relevante şi evaluarea beneficiilor relative ale fiecărui punct de vedere.

Odată îndeplinită această datorie, o persoană logică va înţelege că marmurele Partenonului, deţinute vreme îndelungată de un muzeu emblematic al unei foste puteri imperiale, au fost separate violent de restul sculpturilor din Partenon – o ofensă adusă artei şi o rană nevindecată, provocată de britanici încercatului de vremuri popor grec. În acest moment, e posibilă o singură concluzie: sculpturile jefuite trebuie să se reunească în locaşul lor istoric şi să fie arătate lumii, aşa cum şi-au dorit artiştii antici.

V-am convins? Poate că nu – sînt grec, în cele din urmă. Dar să nu-l credeţi nici pe Clooney (sau pe Johnson). Să decizi amplasarea patrimoniului cultural mondial nu e totuna cu a cumpăra un prăjitor de pîine. 

Alexios Arvanitis este lector de psihologie socială la Business College, Atena. 

© Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2014. 
www.project-syndicate.org 

traducere de Matei PLEŞU 

972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.
Afiș spectacol „Interior Exterior” png
„Interior/Exterior” – Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi
O radiografie a spaimei, dar și o fotografie a speranței. Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi, dar pe care le putem ocoli oricînd în pași de dans. Dar cine ne învață să dansăm?

Adevarul.ro

Volodimir Zelensky FOTO Profimedia
The Economist: Încercările armatei ucrainiene de a ocupa Crimeea ar putea duce la disensiuni serioase între Zelensky și liderii occidentali
Revista britanică a relatat că Occidentul se teme de o escaladare a conflictului în cazul unei ofensive a Forțelor Armate ale Ucrainei în Crimeea și de posibila utilizare a armelor nucleare de către Federația Rusă, ca răspuns.
vaccin covid foto Pixabay
COVID-19. Unde putem face vaccinul bivalent în România
La finalul săptămânii trecute a sosit în România vaccinul anti-COVID bivalent, care în statele din Vest se administrează încă din septembrie.
Zimbru Romsilva jpg
Un zimbru impunător, filmat la masă într-o pădure din Parcul Natural Vânători Neamț VIDEO
Cel mai mare mamifer terestru din Europa, zimbrul, are în Parcul Natural Vânători Neamț toate condițiile de hrană și adăpost. Este „la el acasă”, după ce specia a fost reintrodusă în urmă cu câteva decenii.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.