Reinventări acustice

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Reinventări acustice jpeg

● Viţa de Vie, Acustic, Universal Music România, 2013.

● The Amsterdams, Winds Apart, self release, 2013. 

Acustic şi Winds Apart definesc din două direcţii distincte conceptul de album acustic. Lansate în 2013 – unul în primăvară, iar celălalt la începutul iernii –, albumele diferă fundamental ca abordare artistică, modalitate de lucru asupra materialului preexistent şi direcţionarea către un public-ţintă. Concertele care au marcat apariţia în circuitul cultural a celor două albume s-au desfăşurat, destul de sugestiv, la Teatrul Naţional Bucureşti (Viţa de Vie) şi alternativul Dianei 4 (The Amsterdams). Două generaţii de muzicieni şi rezultate sonore grăitoare pentru cum percep artiştii evoluţia sau abordarea unui mediu nou. Pentru Viţa de Vie – o estetizare a sound-ului, pentru The Amsterdams – un exerciţiu de sinceritate; o maturitate căutată în Acustic şi expresivitate frustă în Winds Apart. Mesajul The Amsterdams poartă amprenta unei generaţii crescute cu YouTube şi comunităţi care încep să se implice social. Viţa de Vie cîntă încă o dată despre discotecile anilor ’90-’00. Generaţia pentru care mersul la Amsterdam echivala cu intrarea pe teritoriul edenic al fumatului verde liber este înlocuită de cei pentru care astea sînt deja „fumate“, şi-atunci, decît să te mîndreşti cu un joint, mai bine faci muzică potrivită pentru topuri britanice.

Deşi acusticul Viţa de Vie e complet românesc în materie de lirică, Adrian Despot alege uneori o pronunţie întortocheată, o românească inventată, „e“-uri foarte deschise, „a“-uri care se-ndreaptă spre un „ă“ mistuitor la final de vers; o emfază care doar încorsetează emoţia şi expresia. Din punct de vedere dramaturgic, albumul Acustic este mai complex decît Winds Apart. Orchestraţia e mai bogată, felul în care a fost înregistrat potenţează frumuseţea timbrală a instrumentelor şi efectelor de percuţie utilizate. În „Alungă tăcerea“, gesturi sonore mici, precum pocnitul degetelor, reverberează peste piesă şi, în combinaţie cu întregul spectru acustic al senzualelor coarde ale chitarelor reci, creează senzaţia spaţiului intim. „Basul şi cu toba mare“, în varianta orientată spre un jazz de show burlesque, renunţă la versurile vagaboande despre părul fetelor, optînd pentru un solo de flaut şi altul picurat la pian. Noul clip al piesei mizează pe puterea de seducţie a artei dansului la bară şi a atingerii instrumentelor adormite cu manichiura perfectă. Mi se pare cumva emblematic că pe Acustic apar două piese despre fumat haşiş („Ce contează“ şi „Varză“), iar pe Winds Apart niciuna. „Iamma“ e una dintre piesele care, într-adevăr, e împlinită ca formulă acustică, la fel şi piesa „Mori“, care, prin mesaj, e singulară în discografia Viţei de Vie. În noua orchestrare, „Mori“ beneficiază de un solo de caval, interpretat de Mandela Gajol, şi de o orientare folclorică în instrumentaţie şi ritmică. Răzvan Suma clasicizează balada „Lăsat pustiu“, Alexandrina erotizează şi „suavizează“ starea de „Varză“, Florin Ochescu şi Eugen Caminschi aduc o notă de rock clasic pentru „Ce contează“.

The Amsterdams fac, cu Winds Apart, un album sincer. Personal, îmi plac mult mai mult variantele acustice decît cele electrice. Expresia e unitară, nu sînt rupturi stilistice şi nici exagerări; ascultîndu-l, ai senzaţia unei poveşti continue, transmise din piesă în piesă. Andrei Haţegan cîntă firesc în engleză şi transmite senzaţiile, căutările şi imaginarul unei generaţii care, odată cu obiceiurile de consum, îşi schimbă şi orientările muzicale. Din cînd în cînd – o drîmbă, o tamburină, clopoţei, armonică, un fluierat aruncat liber în aer; altminteri – chitare şi tobe curate. Winds Apart e un album foarte simplu – fără invitaţi suplimentari, cu orchestraţii minimale. Accentul cade pe necesitatea ca muzicienii să cînte curat – şi ca expresie, şi ca tehnică. Dacă acusticul Viţei de Vie este o demonstraţie de forţe, Winds Apart un album cu care să pleci la drum.

Unele dintre piesele Viţei de Vie, compuse în cei 16 ani de activitate, dau senzaţia naivităţii creatoare, în timp ce The Amsterdams reprezintă şcoala indie a unui brit-rock cu versuri ceva mai căutate, cu mesaj social mai bine definit, mai ţintit (vezi „Coalmine“, al cărei clip este un colaj cu filmări de la mineriada din 1990, sau „Petrolize All Mice“), cu emoţii şi idei mai rafinat exprimate. Mă plimb prin album şi zîmbesc la „Taking Care of Anna“ sau la „Sunology“, intru în starea de imn vesel din „On the Run“, mă bucur că povestea se desfăşoară în jurul unui radio în „Apologies“, rezonez şi cu senzaţia de mister şi melancolie distructivă pe care o poartă „Suffering And Surfing“. Piesa „Crackers“, una dintre piesele noi de pe album şi o poveste tristă de iubire spusă pe periuţe la tobe, încheie aparent albumul; dar după cîteva minute de tăcere, începe un hidden track, cîntat de basistul Augustin Nicolae, care nu e altceva decît un cover al piesei Cranberries – „No Need To Argue“, un final ca o mărturisire, secret.

Am ascultat cele două albume mergînd prin zăpadă, îngheţînd cu căştile la urechi, dorindu-mi o „Island of love“ mai aproape. Nu sînt foarte multe albume acustice plutind printre producţiile discografice locale. Byron, Grimus, Vama sau Urma au experimentat variante unplugged pentru concerte, turnee, DVD-uri. Cînd te hotărăşti pentru acustic e un manifest. Fiind mai descoperit pe scenă, trebuie să fii destul de puternic ca să te poţi destăinui. Analizînd ultimul cîntec din Unplugged-ul Nirvana din 1993, Hugh Barker şi Yuval Taylor vorbeau despre felul în care Cobain a reinterpretat „In The Pines“ al lui Leadbelly, căutînd să exprime propria sa autenticitate, „keeping it real“, cîntînd despre durerea şi viziunea sa idiosincratică. Tot ei atrag atenţia asupra unei senzaţii simple pe care o împărtăşim cu toţii atunci cînd ascultăm muzică, dar uneori nu apar cuvintele pentru ea: unele cîntece sînt reale, altele falsuri. Pentru a nu omorî nici muzica, nici artiştii, e nevoie de echilibru. Ca ascultător, îmi doresc ca cele două albume să-nsemne, şi pentru viitor, o căutare reală şi calea către sentimentul pur, necontrafăcut. 

Maria Balabaş e jurnalistă la Radio România Cultural şi face parte din Proiectul muzical „Avant’n’Gard“.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.