Jocurile lui Putin ÔÇô proiectul Soci

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Miza Jocurilor Olimpice de la Soci e mult mai mare dec├«t salba de medalii la care aspir─â, pe drept, sportivii ru┼či. De fapt, competi┼úia sportiv─â ocup─â un plan secundar, poate chiar de fundal pentru organizatorii acestei edi┼úii. Marele c├«┼čtig preconizat e, de fapt, imaginea public─â a Rusiei. Pentru acest c├«┼čtig, guvernul de la Moscova a mobilizat resurse importante ┼či o investi┼úie pe m─âsur─â: ├«n jur de 50 de miliarde de dolari ÔÇô e cea mai mare sum─â pus─â la b─âtaie de vreo ┼úar─â pentru a organiza o edi┼úie a Jocurilor Olimpice. Care jocuri s├«nt, de fapt, un instrument important ├«n arsenalul de soft power folosit de Moscova pentru a convinge lumea c─â ┼úara s-a schimbat. Nu mai e doar marea putere politic─â, economic─â ┼či militar─â a Asiei, ci un juc─âtor important (┼či) ├«n lumea occidental─â.  

Dac─â ar fi s─â ne lu─âm dup─â oficialii de la Moscova, imaginea Rusiei ar fi perceput─â distorsionat ├«n Occident din cauza unor blocaje sau a unor cli┼čee persistente cu privire la regimul politic considerat, pe nedrept, nedemocratic sau chiar autoritar. Asta ├«n vreme ce Rusia de azi n-ar mai avea nici o leg─âtur─â cu Uniunea Sovietic─â de alalt─âieri. Rusia ÔÇô vor s─â transmit─â guvernan┼úii ÔÇô e o ┼úar─â modern─â, occidental─â, civilizat─â, democratic─â.

├Äns─â lacunele acestui proiect de rebranding s-au v─âzut de la o po┼čt─â. Dincolo de problemele de organizare ÔÇô fotografiile cu ┼čantierul ┼či lucr─ârile ├«nc─â neterminate de la Soci circul─â pe Internet, st├«rnind hilaritate ÔÇô, exist─â ┼či caren┼úe mai grave, care ┼úin de natura regimului de la Moscova ┼či care contravin ├«n mod evident intereselor declarate ale lui Putin.

Nu e nici o ├«nt├«mplare faptul c─â oligarhul Mihail Hodorkovski, un adversar declarat al regimului Putin, aflat de un deceniu ├«n ├«nchisoare pentru diverse infrac┼úiuni economice ┼či care mai avea pe rol ├«nc─â un proces, a fost eliberat nu cu mult timp ├«nainte de ├«nceperea Jocurilor. La fel cum nici eliberarea recent─â a ultimelor dou─â fete de la Pussy Riot, condamnate pentru ÔÇ×├«nc─âlcarea ordinii publiceÔÇť ┼či ÔÇ×ofens─â adus─â autorit─â┼úii religioaseÔÇť nu e ├«nt├«mpl─âtoare. Aceste acte de clemen┼ú─â ale regimului, f─âcute la presiunea Occidentului, arat─â, pe de o parte, c─â Putin este dispus s─â fac─â unele concesii, de dragul unei imagini mai bune ├«n Vest ┼či, pe de alt─â parte, exact ceea ce ┼ú─ârile occidentale ├«i repro┼čeaz─â, anume c─â regimul autoritar ┼či nedemocratic de la Moscova controleaz─â justi┼úia.  

┼×i spectacolul de deschidere a Jocurilor Olimpice a fost marcat de aceea┼či ambiguitate. De data asta, a fost vorba de rela┼úia dubioas─â cu trecutul, a┼ča cum s-a v─âzut din tematica aleas─â ┼či, mai ales, din reprezentarea ei ├«n aren─â. Din spectacolul-alegorie se ├«n┼úelegea c─â URSS a adus Rusia ÔÇ×pe cele mai ├«nalte culmi de progres ┼či civiliza┼úieÔÇť. Dac─â ar fi r─âmas la Cehov, Tolstoi, Dostoievski, Kandinsky, Ceaikovski etc., totul ar fi fost OK ÔÇô ┼či nimeni n-ar fi avut ce comenta. Dar organizatorii au abordat dinadins ├«n spectacol tema istoriei ┼či tot ei au ales o perspectiv─â triumfalist─â asupra perioadei URSS. Ba chiar s-ar putea remarca ┼či discursul hegelian: de la Imperiul ┼úarist, Rusia ├«ntreag─â a evoluat ├«ntr-un singur sens, culmin├«nd cu Uniunea Sovietic─â. Fire┼čte, nimic despre na┼úionaliz─âri, nimic despre Gulag, nimic despre Cortina de Fier etc. Oricum, s─â arborezi, pe un stadion olimpic, simbolurile comunismului, ca la o parad─â popular─â din vremurile de trist─â amintire, e cel pu┼úin o impietate. ├Än Occidentul, pe care Putin vrea s─â ├«l seduc─â, exist─â legi care interzic ┼či sanc┼úioneaz─â arborarea ├«nsemnelor nazismului ┼či negarea Holocaustului. ├Än Rusia lui Putin, ├«ntr-un spectacol oficial, simbolurile comunismului, secera ┼či ciocanul, s├«nt afi┼čate cu non┼čalan┼ú─â.   

├Än ciuda boicotului unor importan┼úi lideri politici, cum ar fi cancelarul Angela Merkel ┼či pre┼čedintele Joachim Gauck, pre┼čedintele Barack Obama sau comisarul european Viviane Reding, Jocurile Olimpice de la Soci par un succes. Spectatorii din tribune ┼či marele public care privesc ├«ntrecerile la televizor urm─âresc arena sportiv─â ┼či nu-┼či pun probleme politice. ÔÇ×Sportul e tot ce conteaz─âÔÇť ÔÇô a fost, de altfel, ┼či scuza multor politicieni occidentali care s-au dus la Soci ┼či s-au pozat ├«n preajma lui Vladimir Putin. E un alibi din care pre┼čedintele autoritar al Rusiei nu are dec├«t de c├«┼čtigat.   

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?