Urgen┼úa antiterorist─â ÔÇô o lun─â mai t├«rziu

Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

Dup─â fiecare atentat care a zguduit con┼čtiin┼úa public─â, a existat o tendin┼ú─â de a accelera procesul de cooperare ┼či unificare a legisla┼úiei antiteroriste ├«n UE. Dup─â atacurile de la 11 septembrie au ap─ârut Mandatul European de Arestare ┼či agen┼úia de cooperare judiciar─â a UE ÔÇô EUROJUST. Atacul de la Madrid din 2005 a dus la adoptarea primei strategii europene antiterorism. Iar dup─â atentatul de la metroul din Londra, guvernul britanic ┼či-a propus, ├«n cele ┼čase luni c├«nd urma s─â de┼úin─â Pre┼čedin┼úia Consiliului, adoptarea unei decizii europene privind unificarea modelelor de re┼úinere a datelor de comunica┼úii. De┼či Londra dorea adoptarea unei decizii-cadru a Consiliului, deci doar o armonizare ├«ntre Ministerele de Interne a regulilor din fiecare ┼úar─â, Comisia ┼či Parlamentul European au for┼úat atunci adoptarea unei directive. A┼ča a ├«nceput ├«n 2006 epopeea directivei privind re┼úinerea datelor, poreclit─â de presa rom├óneasc─â directiva Big Brother ┼či apoi legea Big Brother 1, epopee ├«ncheiat─â la nivel european abia ├«n 2014 cu o decizie de respingere la Curtea European─â de Justi┼úie. Deci politica antitero a UE este ├«n mod tradi┼úional marcat─â de momentele cu mare ├«nc─ârc─âtur─â emo┼úional─â.

Totu┼či, anumite elemente r─âm├«n constante ├«n angrenajul institu┼úional: a) la nivel de Consiliu, mini┼čtrii de Interne domin─â agenda, ceea ce face ca ├«n mod sistematic Consiliul s─â aib─â o pozi┼úie foarte favorabil─â agen┼úiilor poli┼úiene┼čti ┼či de securitate; b) Parlamentul European obi┼čnuie┼čte s─â pun─â fr├«n─â ini┼úiativelor Consiliului, ridic├«nd de obicei obiec┼úii privind ap─ârarea vie┼úii private ┼či a datelor personale. ├Än Cadrul Parlamentului, Comisia pentru Libert─â┼úi Civile, Justi┼úie ┼či Afaceri Interne (LIBE) face agenda ┼či imprim─â o traiectorie liberal─â dezbaterilor parlamentare; c) dup─â ce Consiliul o mandateaz─â s─â fac─â o propunere legislativ─â, Comisia European─â face de obicei un joc complex de c─âutare a echilibrului, astfel ├«nc├«t propunerea s─â con┼úin─â ideile Consiliului JAI, dar s─â ┼či aib─â ┼čanse de a ├«ntruni o majoritate parlamentar─â. Mai rar, Comisia respinge chiar ideea de a ini┼úia legisla┼úie.

Dup─â atentatul de la Paris din ianuarie 2015, frenezia propunerilor din Consiliu a re├«nceput. Au fost c├«teva momente-cheie ├«n scurta perioad─â care a trecut de la atentatul din Paris: chiar ├«n ziua mar┼čului interna┼úional al solidarit─â┼úii, la care au participat ┼čefii de state aduna┼úi la Paris, mini┼čtrii de Interne din 14 state membre d─âdeau publicit─â┼úii o declara┼úie cu c├«teva propuneri de legiferare la nivel european. Acestea aveau s─â fie reluate dup─â o reuniune informal─â a mini┼čtrilor de Interne ├«n 29-30 ianuarie (Declara┼úia de la Riga), care a preg─âtit reuniunea ┼čefilor de state ├«n Consiliul European informal, din 12 februarie.

Declara┼úia dat─â de ┼čefii de state stabile┼čte trei direc┼úii principale de ac┼úiune pentru UE: m─âsuri comune de securitate, prevenirea radicaliz─ârii ┼či cooperare interna┼úional─â. Le prezint foarte pe scurt: 1) ├«n ce prive┼čte asigurarea securit─â┼úii cet─â┼úenilor: adoptarea rapid─â a directivei privind schimbul de informa┼úii despre pasagerii liniilor aeriene; ├«mbun─ât─â┼úirea cooper─ârii ├«n sistemul Schengen pentru controlul indivizilor care prezint─â riscuri de securitate, pe baza unor indicatori comuni de risc, care urmeaz─â a fi defini┼úi de c─âtre Comisia European─â; ├«mbun─ât─â┼úirea cooper─ârii ├«n cadrul Europol ┼či Eurojust; ├«mbun─ât─â┼úirea cooper─ârii ├«ntre serviciile de securitate din statele membre; adoptarea rapid─â a directivei privind securitatea cibernetic─â; 2) ├«n ce prive┼čte prevenirea radicaliz─ârii, textul declara┼úiei este destul de vag, ├«ndeamn─â la cooperarea statelor pentru a dezvolta strategii pentru a evita ca propriii cet─â┼úeni s─â fie atra┼či ├«n orbita re┼úelelor teroriste (ini┼úiative de informare ┼či educare); 3) ├«n ce prive┼čte cooperarea cu partenerii interna┼úionali se declar─â inten┼úia UE de a lucra, prin serviciul diplomatic european, ├«mpreun─â cu statele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord ┼či Subsaharian─â contra re┼úelelor teroriste.

Pa┼čii urm─âtori stabili┼úi de declara┼úie: Consiliul va reveni asupra chestiunilor antiteroriste ├«n iunie, iar Comisia va propune o strategie antitero p├«n─â ├«n aprilie. C├«teva observa┼úii.

Ucraina a eclipsat antiterorismul. Acest Consiliu European informal a fost convocat cu scopul de a agrea noi m─âsuri antiteroriste, dup─â evenimentele de la Paris. Dar ├«ntre Paris ┼či 12 februarie, agenda liderilor a fost acaparat─â de alte urgen┼úe. Angela Merkel ┼či Fran├žois Hollande au venit direct de la Minsk, unde terminaser─â negocierile cu Vladimir Putin privind situa┼úia din Ucraina. Aten┼úia presei a fost acaparat─â complet de subiectul Ucraina. De┼či s-a dorit ca, prin aceast─â reuniune, subiectul ÔÇ×antiterorismÔÇť s─â fie ridicat la cel mai ├«nalt nivel de decizie, de fapt nu s-a ├«nt├«mplat asta, iar liderii au agreat un text despre m─âsurile antiterorism evident preg─âtit dinainte.

Cele mai multe idei post-Paris s-au pierdut pe drum. Dup─â atentatele de la Paris au circulat multe idei despre care ar trebui s─â fie reac┼úia UE. Unele dintre ele erau panicarde, altele foarte ├«ndr─âzne┼úe. De pild─â, ministrul spaniol de interne a propus reintroducerea controalelor la frontiere ├«n interiorul spa┼úiului Schengen pentru a opri indivizii periculo┼či. Potrivit unor relat─âri din pres─â, Spania ┼či Fran┼úa au men┼úinut aceast─â propunere ┼či ├«n 12 februarie, dar a fost respins─â de ceilal┼úi lideri. O alt─â idee care a circulat a fost crearea unui serviciu secret european. ├Än acest moment, UE dispune de un centru analitic de intelligence ├«n cadrul serviciului diplomatic european: are 70 de angaja┼úi, nu dispune de agen┼úi ├«n teren, lucreaz─â doar cu surse deschise ┼či cu informa┼úii trimise benevol de serviciile secrete ale statelor membre. Ideea cre─ârii unui adev─ârat serviciu secret european a murit ├«n fa┼úa obstacolelor juridice: nu exist─â baz─â ├«n Tratat ┼či nici voin┼ú─â politic─â pentru o discu┼úie pe termen lung asupra subiectului.

Propuneri care au pierdut din anvergur─â. Din ideea unui serviciu secret european a r─âmas ├«n declara┼úia din 12 februarie doar un ├«ndemn ca serviciile de securitate na┼úionale s─â coopereze mai bine. Probabil nu se va alege mare lucru din acest ├«ndemn, pentru c─â serviciile secrete tind s─â trateze informa┼úia ca pe un bun de valoare care ├«┼či pierde din aceast─â valoare ├«n caz de punere la comun. Experien┼úele recente cu scurgeri masive de date de la serviciile secrete americane (scandalurile Snowden, Wikileaks) au fost interpretate ├«n comunitatea de securitate ca fiind urm─ârile nefaste ale ini┼úiativelor americane post 9/11: acuzate c─â nu au oprit atentatele din cauz─â c─â nu au ├«mp─ârt─â┼čit ├«ntre ele secretele de┼úinute, agen┼úiile americane au pus informa┼úiile ├«n baze de date cu acces larg. Asta a f─âcut ca scurgeri de informa┼úii care ├«n trecut r─âm├«neau minore s─â aib─â ├«n prezent dimensiuni catastrofice, pentru c─â oficiali de rang minor sau chiar contractori externi (ca Snowden) au acces la informa┼úii mult peste ce le e necesar ├«n activitatea de baz─â. Lec┼úia tras─â de serviciile secrete, inclusiv cele europene, este: cu c├«t ├«mp─ârt─â┼če┼čti mai mult─â informa┼úie, cu at├«t mai mare va fi efectul unei scurgeri, deci mai bine s─â nu risc─âm. Un simplu ├«ndemn al liderilor europeni, f─âr─â m─âsuri legislative concrete, nu va schimba optica reticent─â a serviciilor fiec─ârui stat fa┼ú─â de punerea la comun a informa┼úiilor.

├Än mod similar s-au pierdut pe drum ┼či ideile de schimbare a tratatului Schengen. Declara┼úia post-Consiliu vorbe┼čte strict de ├«mbun─ât─â┼úirea folosirii sistemului Schengen a┼ča cum este el ├«n prezent. Aici a fost important─â ┼či reticen┼úa exprimat─â public de Comisie fa┼ú─â de propunerile spaniole ┼či franceze. ├Än viziunea Comisiei, statele membre nu folosesc suficient mecanismele de care dispun. Sistemul Schengen permite statelor s─â pun─â pe lista de avertizare anumi┼úi indivizi atunci c├«nd vin din afara spa┼úiului Schengen ÔÇô urm├«nd a fi supraveghea┼úi de serviciile poli┼úiene┼čti ale celorlalte state ├«n care intr─â ulterior ┼či care vor fi automat informate. ├Äns─â exist─â diferen┼úe mari ├«n modul de activare a listei de avertizare, cu alte cuvinte nu exist─â proceduri unice de a determina cine prezint─â un risc. Declara┼úia ├«ns─ârcineaz─â Comisia s─â propun─â aceste proceduri unice. Asta este departe de a reinstitui controale la frontiere, a┼ča cum s-a vorbit ini┼úial.

Un nou suflu pentru directive blocate ├«n PE. Declara┼úia liderilor UE ofer─â sprijin politic pentru dou─â directive care au fost ├«nt├«rziate/blocate ├«n Parlamentul European: cea despre schimbul de informa┼úii privind pasagerii aerieni ┼či cea despre securitatea cibernetic─â. Rom├ónia s-a gr─âbit s─â dea o lege privind securitatea cibernetic─â pentru ca SRI s─â poat─â fi coordonator peste acest domeniu, dat fiind c─â Parlamentul European a decis ├«n cazul directivei care se dezbate acolo c─â institu┼úia de coordonare trebuie s─â fie una civil─â. Noroc c─â s-a respins legea la Curtea Constitu┼úional─â.

Directiva privind registrul pasagerilor companiilor aeriene (PNR) prevede crearea unei baze de date comune care s─â con┼úin─â nume, adrese, numere de pa┼čaport, informa┼úii privind cardurile de credit sau rute de c─âl─âtorie ale pasagerilor. A fost propus─â ├«nc─â din 2011 ┼či respins─â de c─âtre Parlamentul European ├«n aprilie 2013. ├Äns─â situa┼úia din Irak ┼či Siria, mai ales ├«n ce prive┼čte cet─â┼úenii europeni care merg s─â lupte acolo, a readus subiectul pe agenda PE, chiar ├«nainte de atacurile de la Paris. Raportul Europol privind combaterea terorismului ├«n UE semnaleaz─â cre┼čterea acestui pericol ├«ncep├«nd cu 2013. Desigur c─â evenimentele de la Paris au dat un nou impuls, motiv pentru care tema acestei directive apare ├«n declara┼úia din 12 februarie.

De remarcat c─â, ├«nainte de reuniunea Consiliului European, Parlamentul s-a gr─âbit s─â voteze ├«n 11 februarie (cu majoritate larg─â) o rezolu┼úie prin care a transmis voalat limitele pe care ar urma s─â le accepte ├«n viitoarea reglementare. Rezolu┼úia (propus─â de un grup de europarlamentari de la mai multe grupuri politice, ├«ntre care, din Rom├ónia, Cristian Preda, Monica Macovei, Traian Ungureanu ┼či Daniel Buda) exclude orice propunere care ar suspenda libert─â┼úile de circula┼úie Schengen ┼či ├«n schimb ├«ndeamn─â la o mai bun─â folosire a sistemului informatic Schengen (care ├«n esen┼ú─â e ┼či ideea r─âmas─â la final ├«n declara┼úia Consiliului); spune c─â orice legiferare privind colectarea de date trebuie s─â respecte legisla┼úia european─â privind protec┼úia datelor; subliniaz─â c─â politicile antiteroriste ┼či de securitate (servicii secrete) trebuie s─â lucreze sub ÔÇ×supraveghere democratic─â total independent─âÔÇť. Strategia preventiv─â a PE a avut efect, iar declara┼úia ┼čefilor de state a ┼úinut cont de limitele indicate de europarlamentari.  

Acest articol e un fragment dintr-un raport scris pentru CRPE ├«mpreun─â cu colegul meu Alexandru Damian, raport care analizeaz─â ├«n oglind─â dezbaterea despre legile antitero din UE ┼či dezbaterea privind legisla┼úia Big Brother ├«n Rom├ónia. Raportul complet poate fi consultat pe www.crpe.ro. Cercetarea ┼či publica┼úia s├«nt sus┼úinute ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Influen┼úi, aler┼úi ┼či informa┼úi ├«n negocierile din UE ÔÇô Expertiz─â ┼či consultare ├«n politici europeneÔÇť, finan┼úat prin granturile SEE 2009-2014, ├«n cadrul Fondului ONG ├«n Rom├ónia. Pentru informa┼úii oficiale despre granturile SEE ┼či norvegiene accesa┼úi www.eeagrants.org.  

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.