Transmisie în direct de la moartea rating-ului

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
Transmisie în direct de la moartea rating ului jpeg

● Cristi, asta e moartea rating-ului – îmi zice un moderator cu care am relaţii amicale. Mă invitase la emisiune să vorbim despre Obama şi despre Băsescu – Ponta, care tocmai se vedeau în acea zi. Citisem comunicatul oficial: vorbiseră despre patru puncte, ultimul era bugetul Uniunii Europene. Avusesem nişte emoţii, fuseseră nişte zvonuri cum că nu se înţeleg pe ce să zică, mi-a trecut prin faţă posibilitatea ca România să vină la spartul tîrgului şi să trîntească ceva din motive politice interne. Uf, au dat comunicat, a ieşit Ponta, a zis că e OK, s-au înţeles că Ponta va merge la un summit al premierilor dintr-un grup pe 13 noiembrie şi Băsescu – la Consiliul European dedicat bugetului, pe 22-23 noiembrie. După ce merge Ponta, mai au o întîlnire amîndoi să se pună de acord pe ce va zice România la Consiliu. Băi, vedeţi, ce lideri drăguţi şi consensuali avem? Strig aşa tare să mă audă tot biroul, că nu am ocazia să zic asta în gura mare prea des. Deci, ce-au discutat pe bugetul UE? Pe televiziuni e paranoia: ce arată faptul că s-au înţeles? Trădează Ponta? Aaa, e o conspiraţie! Stai, dom’le, erau chestii grele – acordul cu FMI, bugetul UE, de ce ar trebui să se certe? Iar mi se aruncă privirea aia de gen: bă, tu eşti prost sau naiv? Deci nu, nu vorbim despre bugetul UE, e moartea rating-ului.

● Sincer, eu nu pricep de ce e musai aşa. Adică, oamenii vor conflict, bătaie, bani şi sex, nu? Eu, dacă aş lucra la un tabloid, asta aş vîna: vînătăi, bani şi sex. Or, asta cu bugetul UE are de toate, mai puţin sex. Nu le poţi avea chiar pe toate. Conflict este, suspans şi mai şi, bani e clar că sînt. Atunci de ce să nu facă bugetul UE rating?

● Uitaţi ce zice doamna Merkel la Bruxelles, cînd tocmai era pe picior de plecare spre Londra: „Îmi doresc o Mare Britanie puternică în cadrul UE. Marea Britanie a fost cu noi cînd am fost eliberaţi de naţional-socialism, nu-mi imaginez Marea Britanie nefăcînd parte din Europa“. Ups! OK, nu e sex, dar perversitate este, şi perversitate din aia inteligentă. Deci, doamna Merkel merge la Londra să roage frumos Marea Britanie să nu dea cu veto în bugetul UE. Şi le mulţumeşte englezilor pentru că au scăpat Germania de Hitler şi îi asigură că nu i-ar vedea în afara Europei. Păi, care e legătura? Se vorbea de buget. Asta a fost o perversă ca pe Tîrgu Ocna: vă iubim, dar dacă faceţi mizeria asta, vă cam excludeţi din Europa, ascultaţi aici la mine. Nu că-i tare doamna Merkel, o asemenea dragoste cu perversiuni mai rar?!

● E şi cu greve, şi cu ieşit în stradă. Funcţionarii UE au făcut grevă de avertisment fix cînd era doamna Merkel la Bruxelles să vorbească în Parlamentul European. A zis că ea vede în viitor o Europă federală, cu două camere parlamentare – una care reprezintă statele (Consiliul actual) şi una popoarele – Parlamentul European actual. Dar uitaţi de asta, noi acum transmitem în mod tabloid despre bugetul UE, nu avem timp să vorbim despre ce se va întîmpla în viitorul de mai încolo, lăsăm asta pentru rubricile serioase din această revistă sau pentru Gabi Giurgiu. Deci, ziceam că se face grevă. Oamenii protestează faţă de tăierea bugetului UE. Comisia a propus anul trecut o creştere a bugetului 2014-2020 de 5% – ceea ce e o creştere doar nominal, pentru că punînd inflaţia (aşa e cînd faci bugete pe mulţi ani) se cam anulează creşterea respectivă. Unele state au zis: nici gînd, sînteţi nebuni, adică noi tăiem la noi acasă şi voi vreţi creşteri? Şi au început să ameninţe cu veto. Hîrjoneala asta cu ameninţarea durează de cîteva luni, se faultează la greu pe sub masă, se trimit săgeţi, se fac alianţe şi se pregătesc trădări magistrale mai ceva ca în interiorul USL după 9 decembrie. Dar, cum adică, monşer, de cînd a izbucnit criza asta pe care guvernele naţionale şi băncile lor au declanşat-o vă tot plîngeţi că de ce nu o rezolvă UE şi îi tot daţi Uniunii noi şi noi instrumente şi instituţii ca să scoată castanele din foc, ba chiar mai acceptaţi şi Croaţia înăuntru, vreţi şi politică de vecinătate mai ţeapănă în Africa şi Orientul Mijlociu – tot daţi UE sarcini noi, dar bani suplimentari deloc – asta zic cei care apără bugetul. Mă rog, ciprioţii care au preşedinţia rotativă şi domnul Van Rompuy care e preşedintele permanent al Consiliului se chinuie să găsească un compromis. Bine, bine, tăiem, dar puţin, au propus ciprioţii. Cam 50 de miliarde de euro. Nu, e prea puţin – zic Marea Britanie şi parte din scandinavi. Mă rog, să vedem de unde tăiaţi. Cîte puţin de peste tot – zic ciprioţii sfîrşiţi. Nu, în nici un caz de la agricultură – zic francezii. Nu, în nici un caz de la coeziune – zic „Prietenii Coeziunii“.

● Grupul acesta este cel în care a fost activă România. Politica de coeziune e aceea prin care statele mai bogate le ajută pe cele mai sărace, astfel încît noi europenii să fim mai coezivi unii cu alţii. Frate, coezivi-coezivi, dar cîte decenii mai plătim pentru asta? – zic englezii şi scandinavii. Într-o lume în care ne batem cu chinezii şi americanii, noi tot în agricultură şi coeziune dăm cam 80% din bugetul UE? Dar agricultura e importantă. Şi coeziunea e importantă. Şi politicile sociale sînt importante. Deci, de unde să tăiem? Şi dacă ar fi doar 50 de miliarde ar fi bine. Cei puşi pe tăieri zic 200 de miliarde. Se aude că Germania ar fi OK şi cu 100 de miliarde. Germania are aerul că vrea buget cu orice preţ şi îi forţează pe restul să se înţeleagă. De aceea toată lumea se uită la ce zice Germania. Adevărul e că pică prost faza asta cu bugetul: n-am rezolvat-o pe aia cu Grecia şi Spania, Uniunea bancară sună bine, dar cînd intri în detalii, te apucă durerea de cap şi astea sînt două dintre problemele urgente de care vrea să se ocupe Germania imediat cum termină bătaia de cap cu bugetul. Şi toată lumea are aerul că astea sînt problemele Germaniei, noi restul avem mizele noastre mici pe buget şi facem pe bosumflaţii încăpăţînaţi în colţul nostru. Pînă ne va lua doamna Merkel la discuţii în particular cu cîte o perversă ca aia de mai sus. Şi, evident, după ce se va cădea la pace pe un compromis, toţi se vor întoarce la ei acasă, vor spune că au fost trădaţi şi că Germania şi-a impus brutal punctul de vedere. Ce mişto e să fii infantil şi să dai vina pe nemţi!

● Şi abia aştept weekendul de după 22-23. Atunci e Consiliul European special pe buget. 23 e vineri, dar se zvoneşte că doamna Merkel şi-a anulat orice întîlnire pentru weekendul acela, iar Van Rompuy le-a transmis şefilor de state sau de guverne să-şi ia multe rînduri de cămăşi pentru că vor avea nevoie. Cu alte cuvinte, se aşteaptă că a) se va prelungi în weekend şi b) nu se va pleca de acolo pînă nu se înţeleg. Înainte de 22, se vor întîlni pe bisericuţe. „Confessionals“ le zice presa de la Bruxelles. Adică ăştia de vrem tăiere ne adunăm şi vorbim, ăştia de vrem creştere ne adunăm şi vorbim. Fiecare bisericuţă va funcţiona pe principiul să-moară-Veta-dacă-cedăm. Domnul Van Rompuy va trece pe la fiecare bisericuţă şi va aduna linii roşii (red lines). Adică voi pînă unde sînteţi dispuşi să cedaţi? Şi bisericuţa zice: pînă aici, să moară Veta, mai jos nu pot să las că mă omoară ziarele de acasă. Da, bine, zice Van Rompuy şi se duce la altă bisericuţă: bă, voi, pînă unde? Şi aşa se adună linii roşii în carneţel. Dacă ele se pupă, atunci e loc de compromis. Dacă nu se pupă, se mai face o tură de bisericuţe. Se caută trădători în fiecare bisericuţă. Sau oameni de înţeles, depinde cum îi vezi.

● A doua zi după emisiunea cu rating, dar fără buget UE, organizăm o dezbatere despre România şi bugetul. Participă ministrul Leonard Orban, secretara de stat pe afaceri europene de la MAE Luminiţa Odobescu – ne spun că pentru România e important să menţinem coeziunea grupului „Prietenii Coeziunii“. Asta înseamnă că ne e cam frică că unii din cei 14 care sînt cu noi în grup vor ceda. Şi e foarte probabil să se întîmple aşa – nevoia nu e la fel de mare pentru toţi. La dezbatere, Laurian Lungu aruncă bomba: dom’le, dar de fapt de ce vrem noi, România, buget mai mare la UE? Pentru că, uitaţi ce rată de absorbţie proastă avem, dacă va creşte bugetul UE va creşte şi contribuţia României şi, în acelaşi timp, nu vom beneficia cu rata noastră de absorbţie. Ha, şi eu moderam dezbaterea asta, să vedeţi ce mai tumult! Sîc! sîc! în capul meu omului care mi-a zis că nu face rating. Să vedeţi ce discuţie aprinsă între Lungu, pe de o parte, şi Daniel Dăianu / Leonard Orban, pe de altă parte (care ziceau că rata e în creştere şi n-ar fi bine să ne blocăm pînă în 2020 pe indicatori slabi din 2011-2012). Ministrul Orban spune că ne aflăm în plin proces de învăţare, rata de absorbţie creşte. Flavia Preda de la coaliţia ONG-urilor pentru fonduri structurale zice că da, dar şi în perioada de preaderare am fost în proces de învăţare, dar au învăţat nişte oameni care apoi au plecat din sistem. Dă exemple de politizări ale instituţiilor care manageriază fondurile. O întreb pe doamna secretar de stat Odobescu dacă există noi aliniamente defensive, pentru că a picat varianta că bugetul creşte nominal şi cel mai probabil se va negocia pe cît se taie. Îmi răspunde, apoi mă întreabă: dar dvs. ce părere aveţi? La naiba, nu apucasem să am o părere, dar îmi fac una pe loc. Păi, dacă tot se taie, să vedem de unde ar fi mai bine să se taie. Întreb pe cei doi experţi în politici agricole din sală, doamna Daniela Giurcă şi colegul meu Lucian Luca: de la voi se poate tăia? A, nu, de ce de la agricultură?! Mai bine de la coeziune. Da, trag concluzia, cam aşa se discută şi la Bruxelles: de principiu se poate tăia, dar nu de la noi. Bianca Toma pune o hartă pe perete – diverse culori, cine ce vrea la negocieri. În dreapta jos, a pus o poză cu Barroso mestecînd gînditor dintr-un creion. Pare că visează linii roşii.

● Pauză de publicitate.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

Foto: wikimedia commons

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.