Vulpea şi nevroza balcanică

Publicat în Dilema Veche nr. 435 din 14-20 iunie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Invitat la un team building corporatist să produc nişte self-awareness printr-un role-playing pe echipe (lucru’ dracului în casa popii...), nu a fost o surpriză să constat că, rugaţi să exprime ceea ce admiră şi ce nu le place la colegii lor străini, toţi aceşti (foarte) tineri corporatişti s-au plîns în cor de stereotipurile (depreciative) ale occidentalilor, de faptul că prea adesea aceştia (de regulă şefi) îi desconsideră, dispreţuiesc, subapreciază, pe scurt, nu le oferă recunoaşterea meritată. Spus de faţă cu şefii lor occidentali, nu era, în mod cert, o simplă glumă, ci o suferinţă cît se poate de reală.

Am supralicitat şi le-am propus următoarea „ghicitoare“: o cercetare europeană pe tineret arăta, printre altele, că tinerii din România se află pe departe pe primul loc la întrebarea „îmi place să fiu văzut ca un expert într-un anumit domeniu“. De ce? – am provocat eu. Răspunsul a venit surprinzător de repede: E vorba de imaginea de expert, avem nevoie să fim recunoscuţi public. Cum aşa? – s-a înfiorat şeful cel mare. Cînd semnăm un contract cu voi, ne bazăm pe faptul că sînteţi specialişti, nu că vreţi să aveţi o imagine! Wrong question! – m-am amuzat eu. Nu înseamnă că, obiectiv, nu sînt buni „specialişti“, ci că au nevoia subiectivă să fie şi recunoscuţi, emoţional, ca atare. Neamţul generic (care fusese, evident, referinţa inconturnabilă) are morala lucrului bine făcut, el vrea să fie bun. Românul generic are nevoie să fie recunoscut ca cel mai bun pentru a fi liniştit. Cultural vorbind, noi avem o problemă narcisică majoră – am generalizat eu. Mi-a venit apoi imediat în minte reacţia fundamental narcisică a revoltelor din primăvară, cînd clasa noastră conducătoare a jucat rolul străinului cel rău, tratîndu-i pe români de ciumpalaci şi lovindu-i astfel unde-i doare mai tare: imaginea de sine. M-am abţinut însă de la comentarii de acest gen...

Ajuns acasă, m-am întors la excelenta carte a lui Vasile Dem. Zamfirescu despre nevroza balcanică, pentru a-mi testa speculaţiile. Ipoteza sa (căci, în lipsa cronică a unor cercetări de etno-psihiatrie în România, doar despre o ipoteză poate fi vorba) este următoarea: ca psihanalist şi trăitor în România, mi „s-a conturat treptat presupunerea că specifică pentru români este prelucrarea defectuoasă a conflictelor narcisice (între valoarea proprie şi valoarea celorlalţi), generată de deficite narcisice timpurii, din primii ani de viaţă“. În termeni psihiatrici, ar fi vorba deci despre o „prelucrare nevrotică“ a unor conflicte altminteri universale, ce poate duce în cazul unor indivizi la o adevărată „nevroză balcanică“. În domeniul mai larg şi cotidian al psihologiei sociale, această „înclinaţie“ ar putea fi tradusă, metaforic, dar cît se poate de sugestiv, în povestea vulpii la struguri. Vulpea din România, ca să spun aşa, pare să fie supramotivată istoric să ajungă la struguri, dar, tot istoric vorbind, pare să fi acumulat multe frustrări în acest domeniu. Şi, neajungînd la struguri, pare să se fi autoconvins că aceştia sînt acri, că obiectul dorinţei nu merită, că oricum nu se poate ajunge la el. Nu este deci un eşec (asumat) al subiectului, ci o lipsă de valoare a obiectului.

Pînă aici e relativ simplu şi aproape firesc. Dar imaginea de sine iese, inconştient, şifonată din această rezolvare. Povestea trebuie deci generalizată: nici o vulpe nu ajunge la struguri, sîntem un neam de vulpi ratate: „dacă s-ar institui un premiu Nobel pentru ratare, românii l-ar monopoliza pentru un secol“ – ironiza Andrei Pleşu. Drept care, fie ne este ruşine că sîntem români şi refuzăm românitatea (cazul paradigmatic al lui Cioran), fie ne percepem ca victimă a istoriei (cazul majorităţii): străinul cel rău ne-a împiedicat samavolnic să ajungem la struguri. „Conflictul dintre sentimentul de inferioritate provocat de frustrare şi nevoia de înaltă self-esteem este doar ascuns prin împingerea dincolo de pragul conştiinţei“ – explică Zamfirescu.

Există însă şi vulpi care ajung totuşi – sau se pare că ajung – la struguri. Pentru a păstra această autoapreciere, vulpea noastră frustrată va deveni resentimentară şi va nega – sau împiedica – această reuşită: să moară şi strugurii vecinului! Vulpea care a ajuns la struguri nu poate fi decît o impostoare, deci noi, celelalte vulpi, ne putem reabilita public imaginea de sine. În sfîrşit, mai modeste şi harnice, alte vulpi au nevoie ca publicul să încurajeze măcar – şi să recunoască – efortul lor de a ajunge la struguri.

În viaţa noastră cotidiană recentă, această sensibilitate narcisică exacerbată este prezentă în foarte diverse – dar convergente – forme. Sîntem, cu toţii, extrem de sensibili la imaginea noastră publică, individuală şi/sau colectivă, oscilînd aproape nevrotic între ruşinea de a fi român (cînd sîntem între noi) şi victimizarea colectivă (cînd sîntem criticaţi de ceilalţi). Sîntem totodată fascinaţi şi resentimentari, în acelaşi timp, în raport cu imaginea publică a celuilalt, a vulpii care a ajuns la un ciorchine. Sîntem de asemenea obsedaţi de clasamente, de topuri, de la „locul“ ocupat, de la grădiniţă pînă la orice examen de promovare şi de la fiecare dintre noi pînă la noi toţi: olimpicii noştri au luat locul întîi la X – deci sîntem cei mai buni; sau „pînă şi Bulgaria ne-a luat-o înainte!“ – şi iar cădem în ruşinea de a fi român. Nu în ultimul rînd, avem obiceiul să ne eroizăm ca victime: comunismul, de pildă, care a pus sub obroc atît vulpea, cît şi strugurii (ceea ce este cumplit de adevărat!), ne-a transformat în victime; anticomunismul trebuie să ne legitimeze deci ca eroi pentru a ne reface self-esteem-ul. Dacă n-aş fi fost împiedicat să ajung la struguri, aş fi fost un faimos producător de vin!...

De unde ni se trage însă această suferinţă narcisică? Zamfirescu se fereşte să ofere o explicaţie. Şi nici eu nu mă simt prea bine...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Spărgătorii de case preferă şi acum metodele tradiţionale de intrare prin efracţie
Doi români s-au cățărat în biroul angajatorului din Austria și au furat 60.000 de euro
Cei doi români, în vârstă de 21 de ani, din Bacău, au pătruns în biroul angajatorului printr-o fereastră și au sustras 60.000 de euro și mai multe dispozitive electronice. Vor fi extrădați în Austria.
Sorin voluntar pompieri FOTO ISU Suceava jpg
Bodyguard pentru Jason Statham și Dolph Lundgren. El este Sorin, pompierul voluntar din Suceava
În timpul pandemiei a lucrat ca voluntar în spital timp de trei luni, are 3.000 de ore de gardă și a participat ca pompier voluntar la peste 400 de intervenții.
arestare politisti Galati
Tatăl care şi-a ucis bebeluşul făcut cu o adolescentă: „Nu te duce la detectorul de minciuni“
Un bărbat din Galați a primit ani grei de închisoare pentru că și-a lovit copilul nou-născut și a încercat apoi să ascundă cele întâmplate, ca să nu fie pedepsit pentru ce a făcut.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.