Viaţa este dincolo?

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Datele există de mult, eurobarometrele sînt anunţate regulat, anchetele sociologice se află pe diferite site-uri. Analiza detaliată şi elegantă, în acelaşi timp, a profesorului Dumitru Sandu, vizînd România în context european de la aderare pînă în prezent se află acum şi ea pe site-ul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Avem deci date, cum procedăm?

Din păcate, nu prea ştim cum să procedăm. Societatea română suferă încă de un straniu şi răspîndit iletrism sociologic: nu ştie să citească aceste date! Cunoaşterea socială este pentru noi în primul rînd una mediatică şi politizată, operă a politicienilor publici şi a partenerilor lor de talk-show. Există în imaginarul colectiv şi o rezervă de „tehnocraţi“, scoasă din cînd în cînd precum asul din mînecă, pentru a da soluţii inspirate în momente de criză. Se confundă astfel cunoaşterea socială cu decizia politică.

Nu este doar vina media sau a policienilor, este şi vina sociologilor, neobişnuiţi încă la noi cu ceea ce se cheamă – şi se practică – de mult deja în lume ca „sociologie publică“, un fel de echivalent al criticii de întîmpinare în literatură. Învăţămîntul nostru face încă o distincţie prea apăsată între analize „cantitative“ şi analize „calitative“, aflate mai degrabă într-o stare de inutil divorţ. În percepţia publică, asta se traduce prin sondaje, adică „topuri“ (sociologi) şi eseuri şi anecdote culturale (antropologi).

Şi totuşi, datele ştiinţelor sociale de ambele culori sînt publice şi importante. Ele ar fi utile măcar pentru a ne învăţa să punem întrebările corecte, fără de care este greu de presupus că vom putea afla răspunsuri clare. Astfel, de pildă – după cum a subliniat în repetate rînduri profesorul Sandu în raportul său –, ar trebui să devenim conştienţi de faptul că nu putem vorbi mereu de „românul“ generic: diferenţele dintre regiunile de dezvoltare (nu neapărat cele istorice) ale României sînt uneori mai mari decît cele dintre România şi alte ţări europene. Regiunea de nord-est, de pildă, este pe locul doi al sărăciei din Europa, calculată în PIB pe locuitor, dar zona Bucureştiului este peste media europeană, după acelaşi criteriu. Stratificarea socială subiectivă arată o Românie foarte polarizată, cu un strat de jos dublu faţă de media europeană şi un strat de sus la nivelul ţărilor nordice. Diferenţele dintre rural şi urban sînt mari, dar, pe de o parte, ele sînt şi mai mari în cadrul ruralului (vezi de pildă analiza CRPE despre „o ţară şi două agriculturi“), iar, pe de altă parte, această diferenţă este reconfigurată recent de raportul dintre cei care au şi cei care n-au experienţa migraţiei. Şi aşa mai departe. „E ţara plină de ţări!“ – constata antropogeograful Ion Conea, în urmă cu mai de bine jumătate de secol. Ea este încă, în alt fel şi din alte motive, şi în ziua de astăzi.

Pe de altă parte, ar fi cazul să ne uităm la aceste date nu numai prin ochelarii unui economism care se vrea de piaţă, dar cade adesea într-un marxism vulgar şi involuntar. Fundamentul economic este important, fără doar şi poate, repartiţia resurselor este determinantă în multe privinţe, dar contează şi acea „stare de spirit“ pe care o disecă anchetele sociologice. Satisfacţia cu viaţa, optimismul, orizontul aşteptărilor sînt sarea şi piperul vieţii sociale curente şi ele nu depind numai de PIB.

Din acest punct de vedere, analiza profesorului Sandu ne (re)aduce aminte de o stare dramatică. Evoluţia datelor în timp şi comparativ cu celelalte ţări ale Europei indică, în primul rînd, o stare de spirit extrem de proastă şi de răspîndită, exprimată prin ratele foarte scăzute de mulţumire şi de optimism, precum şi de o combinaţie aparte a acestora. Astfel, satisfacţia cu viaţa este de doar 40%, faţă de 79% în Europa; satisfacţia financiară este şi ea de numai 36%, România fiind astfel, din ambele puncte de vedere, pe penultimul loc de pe continent, la egalitate cu Grecia. Cotele de optimism sînt şi ele cele mai scăzute din Europa, atît la nivel personal („crede că va trăi mai bine la anul“ – 20%), cît şi domestic („crede că gospodăria sa o va duce mai bine la anul“ – 19%) şi naţional („crede că situaţia economică a ţării va fi mai bună la anul“ – 16%). Combinaţia între nemulţumire şi pesimism s-a dovedit a fi însă un cocktail Molotov specific românesc: procentul celor continuu nemulţumiţi („este rău şi va şi mai rău“ – combinînd deci nemulţumirea prezentă cu pesimismul pentru viitor) este pe departe cel mai mare din Europa (51% faţă de 19% în Europa celor 15). Poate şi mai simptomatic, tineretul din România a trăit cel mai puternic declin de optimism, între 2008/9 şi 2010/11, din spaţiul UE.

Pe de altă parte, ştim de mult că avem cele mai scăzute cote de încredere în Guvern şi Parlament, dar omitem faptul că păstrăm o unică încredere în UE. În 2006, aceasta era cu 40 de puncte procentuale mai mare decît încrederea în Guvern; în 2011, decalajul respectiv ajunge la aproape 50 de puncte: „Asta este o ţară în care soluţia nu mai este văzută aici, la nu-ştiu-care palat, ci este văzută acolo, la Bruxelles“ – constată Sandu.

Aceasta îmi aduce aminte de o carte minunată a Ioanei Andreescu despre riturile funerare din Gorj, care constata cum, de-a lungul ultimilor ani ai comunismului, pe măsură ce sărăcia şi lipsa de perspective deveneau mai crunte în România, oamenii de la sate investeau tot mai mult în pomeni: speranţele părăseau pămîntul patriei şi se mutau în „lumea de dincolo“.

Motivele economice sînt altele, cauzele acestei stări de spirit sînt multiple, dar ceva rămîne alarmant de asemănător: pentru o bună parte a societăţii viaţa este... dincolo! Este o citire elementară a datelor sociologice, dar una care atrage totuşi atenţia asupra unui sens al lor uşor de înţeles.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.