Un comentariu

Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Comentariul postat de Raluca Neferu la pilula mea din numărul trecut merită un contra-comentariu. Iată ce ne spune dînsa:

„Întrebarea «Ce preferaţi, un loc de muncă sigur, dar mai prost plătit sau unul mai bine plătit, dar nesigur?» nu mi se pare în totalitate corectă. Sînt sigură că toţi ar prefera ceva pe la mijloc sau eventual o echilibrare a riscului în familie (unul să cîştige mult şi să aibă un job nesigur şi altul să lucreze la stat). E adevărat însă că mai mulţi oameni ca în România, care să prefere să cîştige puţin (a se citi foarte puţin), dar să aibă job sigur, şi, foarte important, să aibă mult timp liber (să vină la 15-16 de la serviciu, să aibă vara liberă etc.) mai rar vezi în altă parte... principiul a te mulţumi cu puţin, a duce o viaţă modestă, dar liniştită, în contrast cu a duce o viaţă mai îndestulată, dar cu mai puţin timp liber şi mai mult stres este bun în teorie. Numai că în Occident oamenii fac această alegere atunci cînd au un nivel de trai cel puţin decent şi îşi permit anumite lucruri fără a se speti muncind. De ce aleg românii însă să aibă mult timp şi bani doar atît cît să nu moară de foame (fără a putea ieşi undeva sau a merge într-o vacanţă) rămîne un mister de nepătruns...

Nu, nu este nici un mister aici! Dimpotrivă, lucrurile sînt cît se poate de clare dacă le privim în contextul social şi istoric din care s-au născut.“

Mai întîi însă două vorbe despre întrebarea în sine. Este o întrebare cu răspuns forţat, desigur, ceea ce elimină din start o serie de nuanţe intermediare posibile, dar evidenţiază mai bine tendinţele semnificative. Am fi putut adăuga, de pildă, varianta „să munceşti cît mai puţin şi să cîştigi cît mai mult“ sau „să moşteneşti o avere de la mătuşa Tamara“. Vă asigur că majoritatea ar fi ales una dintre aceste soluţii, ceea ce ar fi „demonstrat“ statistic că românii sînt o societate de leneşi. Doar că atunci chestionarul ar fi manipulat răspunsurile. Da, este adevărat, statistica poate „demonstra“ orice, dar în aceeaşi măsură în care, de pildă, analizele biochimice pot fundamenta azi faptul că leuşteanul este bun pentru sănătate iar mîine că are efecte secundare riscante. Nu este minciună, este doar omisiune, selectare părtinitoare a variabilelor. Cînd este intenţionată, se cheamă manipulare. De vină nu sînt însă statistica, sociologia, medicina, ci de vină este persoana care le utilizează – dar şi cea care nu ştie să citească datele. Punct.

Despre „misterul“ acestei tendinţe majoritare acum.

Explicaţia trebuie căutată mai întîi şi mai întîi în faptul esenţial că sîntem o societate de sorginte ţărănească şi continuăm să fim pe departe cea mai mare populaţie rurală şi agricolă din Europa. Din acest punct de vedere, comentariul adăugat de Ionut Skrypnyk este profund nedrept: „În folclorul nostru nu există conceptul de drept de breaslă sau de respect de tip burghez, ci doar de mămăligă care explodează doar dacă jugul apasă prea din-cale-afară“ – spune dînsul. Păi, ce să caute breslele la ţară şi de unde spirit burghez fără burghezie? În plus, transpare aici o păcătoasă ambivalenţă faţă de ţăran în general. Mitul naţional a patrimonializat ţăranul festiv, cel al tradiţiilor şi sfintelor obiceiuri strămoşeşti. Ţăranul de duminică este bun şi trebuie salvat, ţăranul din restul zilelor săptămînii este rău, este „băi, ţărane!“. Cam multă ipocrizie... Ne place sau nu, trebuie să ne asumăm integral ţărănitatea.

În această lume ţărănească, ethosul muncii este unul diferit. A argumentat-o de mult Ciajanov şi, pe urmele lui, ciajanoviştii noştri, de la Madgearu la Vulcănescu. Pe scurt, raportul dintre osteneală (cît munceşti) şi folos (ce beneficiu aştepţi de pe urma muncii tale) este unul diferit de „spiritul protestant“ care a alimentat naşterea capitalismului occidental. Osteneala are în acest caz şi o dimensiune morală, de rost, de a fi şi nu doar de a avea, putînd fi rezumată mai degrabă prin termenul de îndestulare decît prin cel profund diferit de bunăstare şi logica sa acumulativă. Ea are atît un prag inferior, sub care devii un „neisprăvit“, chiar dacă munca respectivă este nerentabilă, cît şi un prag superior, marcat de folosul suficient, dincolo de care devii un „hrăpăreţ“: trebuie să munceşti pentru îndestularea gospodăriei, dar cu condiţia să te opreşti cînd ai destul! Un ideal în capitalism, acumularea este suspectă moral în societăţile ţărăneşti. Cît despre „vacanţă“, aceasta nu există în imaginarul ţăranului, pentru simplul motiv că natura, care îl hrăneşte, nu-şi ia niciodată concediu!

Vine apoi episodul comunist, care boicotează gospodăria. Aceasta rămîne însă o sursă importantă de venit şi subzistenţă, iar în anii ’80, fără mica economie domestică românii ar fi murit de foame. Era deci raţional să ai un serviciu care să-ţi asigure necesarul de lichidităţi, dar cu condiţia să nu-ţi mănînce tot timpul, căci atunci nu ar mai fi avut cine şi cînd să muncească în gospodărie. Vrînd să proletarizeze societatea, comunismul a creat de fapt o categorie amfibie de muncitori-gospodari, subcalificaţi, dar pricepuţi la de toate.

În sfîrşit, postcomunismul i-a reîmproprietărit pe ţărani, dar cu loturi de subzistenţă şi fără nici o politică agricolă coerentă şi consecventă. Pe de altă parte, a dezindustrializat oraşele, producînd fluxul invers de migraţie, de la oraşe spre sate. Salvarea a devenit din nou gospodăria. Dar o salvare precară. Cine a putut şi-a căutat deci de lucru în afară. Cine nu – visează şi astăzi la un serviciu minim asigurat. Iar dintre cei care trăiesc la oraş, majoritatea sînt deja prea în vîrstă ca să ia în piept riscurile necunoscute ale unui serviciu nesigur, chiar dacă mai bine plătit. Tineretul urban educat gîndeşte, evident, altfel. El intră în cei 30% care îşi asumă riscurile şi... visează la vacanţe.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Familia Kennedy Sursa: John F. Kennedy Library / domeniu public
Familia Kennedy: saga unei dinastii între glorie, tragedii și blesteme care încă tulbură America
Familia Kennedy — o dinastie americană marcată de glorie politică și tragedii profunde, al cărei destin continuă să fascineze și să ridice întrebări despre un posibil blestem.
Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională a PCR din decembrie 1977 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 2/1977)
Îl ai prin casă? Acest obiect din vremea lui Ceaușescu poate valora o mică avere
Deși epoca lui Nicolae Ceaușescu a rămas de mult în urmă, unele obiecte din acea perioadă continuă să atragă atenția colecționarilor. Un exemplu notabil este un album aparent banal, dar care poate aduce posesorului o sumă considerabilă de bani.
Panoramă  Muntele Fiji FOTO Shutterstock jpg
O țară asiatică a creat un birou special pentru a gestiona problemele cu străinii. Motivele din spatele deciziei
Japonia a înființat un birou pentru gestionarea relațiilor cu cetățenii străini, inclusiv turiștii, înainte de alegerile parlamentare de duminică. Problema găsește ecou în țară și se află pe agenda politică.
ochelari magazin optica medicala Foto Shutterstock jpg
Mai este obligat angajatorul să plătească ochelarii angajatului, în contextul măsurilor de austeritate?
Discuțiile legate de obligativitatea angajatorilor de a plăti ochelarii angajaților, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern, au luat amploare în ultima perioadă, persoanele interesate întrebându-se dacă este sau nu un beneficiu extrasalarial.
ucraina gif gif
Un clip dramatic arată cât de periculos a devenit câmpul de luptă din Ucraina
Transportul trupelor pe front a devenit la fel de periculos ca menținerea lui întrucât timpul de reacție al dronelor e acum de câteva secunde. E posibil ca ucrainenii să fi găsit totuși o soluție - una la limită, dar care le-ar permite să economisească timp prețios, relatează Euromaidan.
pepeni verzi si galbeni ghimpeteni, olt, iulie 2025   foto arhiva ionut craciun (4) jpeg
Produsul verii, cumpărat de la gheață, aduce profit mai târziu decât se așteptau producătorii. „Am găsit o soluție pentru umbrire”
Unul dintre cele mai cumpărate produse ale verii a fost scos pe piață cu două săptămâni mai târziu decât anul trecut, produsele similare de import afectând profitul fermierilor autohtoni. Va fi în schimb disponibil pentru clienți până aproape de sfârșitul toamnei.
masuri austeritate foto Shutterstock
Lista tuturor măsurilor de austeritate din pachetele 1, 2 și 3. Ce cuprinde reforma administrativă
În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.
Stațiunea Băile Herculane  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (31) JPG
Turiștii străini impresionați de Băile Herculane: „Peisajul de altădată e fascinant, dar unele clădiri sunt aproape să se dărâme”
Băile Herculane au redevenit una dintre stațiunile cele mai vizitate din România, dar starea dezolantă a multor clădiri emblematice ale sale continuă să îi îngrijoreze pe turiști.
Lucrări la stadion Știința FOTO Ștefan Both
Motivul real pentru care Guvernul crește taxele: „Un leu luat din buzunarul românilor e mai puțin imporant decât unul alocat baronimii”
Cunoscutul profesor universitar Bogdan Glavan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, explică politica fiscala a Guvernului Bolojan și motivul pentru care taxele pentru români cresc, dar unele cheltuieli nejustificate sunt doar amânate.