Turnul lui Babel

Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Ieri s-a ├«ntrerupt curentul ├«n tot cartierul. O zi ├«ntreag─â. Am intrat ├«n panic─â deoarece seara aveam curs iar planul de curs se afla, bine├«n┼úeles, pe calculator. Am a┼čteptat a┼čadar ce am a┼čteptat ┼či p├«n─â la urm─â mi-am suflecat m├«necile ┼či m-am apucat de lucru. M-am ├«ntors la c─âr┼úile din bibliotec─â, am r─âsfoit pasajele de care ├«mi mai aduceam aminte, am citit altele, am descoperit c├«te o idee la care nu m─â g├«ndisem. Mi-am luat apoi c├«teva foi albe din imprimant─â, le-am a┼čezat cu grij─â pe birou ┼či am ├«nceput s─â iau noti┼úe. Pe calculator, totul s-ar fi terminat ├«n zece minute de cut/paste bine ales; a┼ča mi-a luat aproape zece ore. A ie┼čit cu totul alt curs, dar m-am distrat de minune! 

Ironia soartei a vrut ca tema cursului cu pricina s─â fie ÔÇ×Culturi orale versus culturi ale scrisuluiÔÇť. Nu m-am putut ├«mpiedica astfel s─â m─â g├«ndesc mai departe, dar din aceea┼či perspectiv─â, la cultura Internetului ├«n care tr─âim ├«n prezent. ┼×i ceea ce se vede chiar ┼či cu ochiul liber, dac─â ├«┼úi dai pu┼úin osteneala s─â prive┼čti, este de-a dreptul fascinant (nu bine, nu r─âu, nu frumos sau ur├«t, ci pur ┼či simplu fascinant). 

Mai ├«nt├«i de toate, Internetul (sau, mai larg, multimedia) constituie o revolu┼úie epocal─â ├«n domeniul ÔÇ×tehnologiilor de comunicareÔÇť, cum a fost ┼či scrisul la vremea sa. Iar o tehnologie de comunicare ÔÇô ne spune Jack Goody ÔÇô este la fel de important─â pentru o societate ca ┼či modul s─âu de produc┼úie: nu numai c─â marcheaz─â ├«n profunzime rela┼úiile sociale, dar structureaz─â ┼či mintea oamenilor, aparatul lor cognitiv. Din acest punct de vedere, g├«ndirea ÔÇ×primitivilorÔÇť nu este nici inferioar─â (cum credea L├ęvy-Bruhl), nici la fel cu a noastr─â (cum afirma L├ęvi-Strauss), ci pur ┼či simplu diferit─â, ├«n m─âsura ┼či modul ├«n care tehnologia scrisului este diferit─â de aceea a oralit─â┼úii. 

Ce aduce ├«ns─â fundamental diferit aceast─â nou─â tehnologie de comunicare? ├Än primul r├«nd, ├«ncep├«nd deja cu televizorul, tehnologia multimedia impune primatul imaginii ÔÇô ┼či astfel al v─âzului ÔÇô ┼či determin─â relativa periferializare a scrisului. Cu aceasta am intrat deja ├«n ÔÇ×post-g├«ndireÔÇť, afirm─â Sartori. Scrisul a dus la dezvoltarea g├«ndirii critice ┼či abstracte. El a permis nu numai depozitarea g├«ndirii, ci ┼či compararea g├«ndirilor diferite ├«n timp ┼či spa┼úiu, f─âc├«nd totodat─â ÔÇ×vizibil─â contradic┼úiaÔÇť ÔÇô ne spune Goody ÔÇô ┼či for┼ú├«nd astfel arta comentariului. 

Mai presus de toate ├«ns─â, scrisul a permis des─âv├«r┼čirea ┼či operarea definitorie cu concepte ┼či idei, adic─â acele entit─â┼úi abstracte c─ârora ÔÇ×nu li se pot da ├«n sim┼úuri nici un obiect corespunz─âtorÔÇť (Kant): ├«ncerca┼úi s─â ar─âta┼úi cu degetul fiin┼úa, via┼úa sau moartea ┼či ve┼úi avea o problem─â... Ei bine, imaginea ca atare nu poate fi niciodat─â un concept; ├«l poate ilustra, ├«l poate sugera, dar nu-l poate ├«nlocui. Un copil care pl├«nge, v─âzut pe ecranele a milioane de oameni, este mai conving─âtor dec├«t un milion de discursuri, dar el nu este o idee: imaginea poate fi mult mai persuasiv─â dec├«t scrisul, dar niciodat─â la fel de inteligibil─â. De c├«te ori nu am reu┼čit, ├«n ultima vreme, s─â-mi ÔÇ×convingÔÇť studen┼úii cu o imagine ┼či un power point, dup─â ore de discurs f─âr─â rezultat! Imagine ┼či power point care pe mine nu m─â convingeau ├«ns─â ┼či din care eu ÔÇ×├«n┼úelegeamÔÇť mai pu┼úin dec├«t ei... 

Internetul nu ├«nseamn─â ├«ns─â numai imagine. Una dintre cele mai frecvente utiliz─âri ale sale este aceea a unei oralit─â┼úi secundare, o oralitate retopit─â ├«n tiparul virtualului ┼či impregnat─â de aceast─â nou─â tehnologie de comunicare. Paradoxal, aceast─â oralitate se sluje┼čte de texte, dar aceste texte virtuale integreaz─â sui-generis structuri ale oralit─â┼úii, de la TON la emoticon, trec├«nd prin prescurt─âri, formul─âri eliptice, aproxim─âri ┼či contradic┼úii. ÔÇ×TextulÔÇť discu┼úiilor virtuale nu mai are nimic din caracterul ├«nchegat ┼či ├«ncheiat al scrierilor de alt─â dat─â, de la scrisori la c─âr┼úi. Cunosc, de pild─â, o doamn─â de v├«rsta mea, care insist─â s─â r─âm├«n─â ÔÇ×bran┼čat─âÔÇť ┼či posteaz─â mereu comentarii pe forumuri culturale, care arat─â ca ni┼čte impecabile compuneri, cu introducere, cuprins ┼či concluzii ┼či fiecare virgul─â ┼či conjunc┼úie la locurile lor. Nu-i r─âspunde nimeni! Nu c─â ar fi de ru┼čine, dar e total nea┼čteptat: textualitatea virtual─â trebuie s─â r─âm├«n─â o improviza┼úie oral─â. 

Pe de alt─â parte, aceast─â oralitate secundar─â elimin─â exact ceea ce era mai definitoriu pentru oralitatea primar─â, vechea ┼či ÔÇ×adev─ârataÔÇť oralitate: rela┼úia fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â. Grupul social este ├«nlocuit de re┼úeaua virtual─â iar comunicarea devine anonim─â ┼či fantasmat─â. Ceea ce confer─â, mai departe, o extraordinar─â autonomie ┼či libertate fiec─ârui participant la comunicare. Ascuns sau nu ├«n spatele e-anonimatului, acesta nu mai are nici o limitare ÔÇô nici geografic─â, nici social─â, nici simbolic─â ÔÇô, poate comunica cu oricine, de oriunde ┼či oricum. ├Än via┼úa ÔÇ×real─âÔÇť, nu ai oric├«nd ocazia s─â vorbe┼čti cu ÔÇ×regeleÔÇť; ├«n spa┼úiul virtual, orice persoan─â este accesibil─â, c─âci e accesabil─â. 

Oralitatea gravita ├«n jurul unui guru, al unui ├«n┼úelept al clanului; scrisul a fost totdeauna sub controlul puterii ÔÇô de la elitele religioase sau imperiale ale scrisului ┼či p├«n─â la cenzura regimurilor totalitare; web-ul este (aproape) liber de orice control: democratizarea comunic─ârii s-a dep─â┼čit pe sine ├«ns─â┼či. Cu o condi┼úie: s─â r─âm├«i bran┼čat... Dac─â tiparul (forma ├«mplinit─â a scrisului) a fost o ÔÇ×tehnologie a individualismuluiÔÇť ÔÇô dup─â cum afirma McLuhan ÔÇô, se poate spune astfel c─â multimedia este o tehnologie a omului bran┼čat, dependent din nou de comunitate, dar una f─âr─â chip. 

Ceea ce este ├«ns─â cel mai fascinant este faptul c─â tr─âim ├«ntr-o (scurt─â) perioad─â a istoriei ├«n care aceste mari tehnologii de comunicare, desp─âr┼úite altminteri de secole sau chiar milenii, coexist─â. Rom├ónia este ├«n prezent o societate pre-modern─â a oralit─â┼úii reziduale, mo┼čtenire ├«nc─â vie a societ─â┼úii ┼ú─âr─âne┼čti, o societate modern─â a scrisului, ├«n care scriitorul este elita, iar aceasta este ├«nc─â referin┼úa ┼či o societate post-modern─â a Internetului, ├«n care re┼úeaua face tot mai mult regula. Totul ├«ntr-o fascinant─â dev─âlm─â┼čie. Nu ar trebui s─â ne mir─âm deci prea tare c─â avem probleme de comunicare...

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.