Trece-mă, te rog, la făcute! (II)

Săptămîna trecută am citat din memorie din Textul Fondator al noii religii politice din România, instituite pe crezul Sola Scriptura. De atunci acribia, boală profesională larg răspîndită între filologi, îmi dă dureri de cap și mustrări de cuget. Revin, așadar, cu cuvenitele rectificări. S-o luăm metodic. Textul sursă se cheamă „Programul de guvernare 2017-2020“ și poate fi încă vizitat la adresa http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf.

Primul citat reprodus din memorie, „Continuarea subfinanțării cronice la capitolul Educație, spre a evita risipa banului public“, parafrazează un alt citat, cu care se deschide „Capitolul Politici în domeniul educației“: „«Educația este tot ce vezi și ce auzi» spunea marele patriot Nicolae Iorga.“ (p. 36). În continuare aflăm că: „Privim educația ca un factor strategic de dezvoltare. Educația a fost și va rămîne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educația începe la naștere și continuă toată viața prin acumularea în cunoaștere.“ (idem) Mai clar decît atît nu se poate.

● „Anularea precedentului concurs pentru ocuparea posturilor de directori de școală, astfel încît și foștii candidați ce n-au obținut notă de trecere să poată să-și continue activitatea, spre bunul mers al învățămîntului românesc.“

E suficient să aruncăm o privire asupra unor versete precum „Promovarea profesioniștilor în managementul educațional“ (p. 38) sau, cu caracter mai general, „În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de subsecretar de stat în jos, concursurile pentru accederea la funcții de conducere în sistemul public se vor face transparent, pe bază de proiecte de management, dar și de verificarea cunoștințelor, evaluate de către evaluatori independenți, cu o bună reputație morală și profesională.“ (p. 9)

● „Reconfigurarea corpului de experți ai CNATDCU – Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – spre a pune capăt, o dată pentru totdeauna, practicii infamante a depistării lucrărilor plagiate sau închiriate.“

Aici memoria pare a-mi fi jucat feste, pentru că nu găsește în Program vreo referire la CNATDCU și nici la etica activităților didactice și de cercetare. Mai caut. Sînt în schimb referiri explicite la „valorificarea adecvată a experienței personalităților academice de marcă“ (p. 39), în principal, prin demisie.

● „Construcția și implementarea unui sistem de evaluare a performanțelor universităților din România, potrivit principiului echității, astfel încît toate să poată ieși pe locul I“ reproduce cu fidelitate versetul „Realizarea clasificării instituțiilor de învățămînt și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenți în alegerea unui parcurs academic care să răspundă așteptărilor lor, dar și pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice.“ (p. 41)

● „Amînarea procesului de evaluare a Școlilor doctorale din România, pînă ce se va dovedi că nu e nevoie de el“ se regăsește în „Creșterea calității și relevanței programelor de studii universitare, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului metodologic de autoevaluare și evaluare externă, la toate nivelurile de studii“ (p. 41), ca și în „Încurajarea formării polilor de excelență în educație și cercetare, pentru valorificarea mai eficientă a resurselor și creșterea performanțelor universităților românești“ (idem).

● „Reconfigurarea corpului de experți evaluatori ai CNC – Consiliul Național al Cercetării – cu eliminarea experților străini, a celor din științele umaniste și restrîngerea drastică a numărului evaluatorilor proveniți din instituții de referință în cercetare, pentru a contracara subordonarea științei românești intereselor străine, efectul disolutiv al umanisticii asupra minții concetățenilor noștri și aspirațiile de monopol intern.“

Aici chiar scrie negru pe alb că „În acest sens se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul Național al Cercetării și Consiliul Național pentru Inovare și Antreprenoriat prin înființarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporită în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare“ (p. 42). Cît privește internaționalizarea, o regăsim atît la „creșterea prestigiului internațional al României…“ (p. 37), cît și la „consolidarea relațiilor tradiționale e-xistente între România și diferitele organisme internaționale în domeniul educației și cercetării…“ (p. 41) – mai ales cînd autoritățile naționale în domeniu se bucură de sprijinul consacrat al unor foruri de recunoaștere internațională precum revista Nature ș.a.

● „Prorogarea măsurilor privind anul pregătitor de limba română pentru studenții străini, spre a nu limita accesul la studii al celor care știu să spună «Bună ziua» pe românește.“

În acest caz este clar vorba despre „încurajarea internaționalizării universităților românești, prin creșterea calității, dezvoltarea programelor de studii în limbi străine și promovarea ofertei educaționale, în vederea atragerii de studenți străini, inclusiv din țări terțe (peste 20.000 pe an)…“ (p. 41)

Din cîte am înțeles, s-au folosit trei indicatori la recenta evaluare a activității miniștrilor, a Guvernului în ansamblu: „obiective îndeplinite“, „parțial îndeplinite“ și „neîndeplinite“. E păcat, cred, că nu s-a adăugat și un al patrulea, deloc de neglijat: „obiective îndeplinite integral și pe dos“. Ar fi putut figura la rubrica „cele mai făcute dintre făcute“, demonstrînd, o dată în plus, infailibilitatea Textului Fondator, care ne arată că „Vom lăsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de țară și o legislație modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15-20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent.“ (p. 15) 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, pro-rec-tor la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.