Tolstoi, economia și Balcanii

Publicat în Dilema Veche nr. 314 din 18-24 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Chiar la începutul romanului său

, Tolstoi afirmă că toate familiile fericite se aseamănă între ele, în timp ce nefericirea este diversă, fiecare familie fiind nefericită în felul său. Frumos! Dar nu mi-am pus niciodată întrebarea dacă este şi adevărat. Iată însă că nişte economişti serioşi – şi culţi pe deasupra – au preluat sentinţa lui Tolstoi, au combinat-o cu o carte economică de succes şi a rezultat „ipoteza Tolstoi-North“. Ce spune aceasta? Cînd mi s-a tradus pe înţelesul meu de profan, ea suna cam aşa: societăţile fericite sînt şi ele foarte asemănătoare între ele, ca şi familiile lui Tolstoi, doar că fericirea societăţilor se cheamă succes economic, dezvoltare reuşită; există deci – spune ipoteza – o singură cale cîştigătoare, o trecătoare îngustă către această fericire comună şi o diversitate indefinită de modalităţi de a te rătăci, de a eşua şi a fi nefericit. Miza economică (în sensul cuprinzător de economie politică) era, evident, de a afla reţeta fericirii – şi aici intervine North dimpreună cu colegii săi Wallis şi Weingast, care, într-o carte foarte recentă, ajung la nişte concluzii importante în această privinţă. Aşa o fi, am zis eu nu foarte convins...

Totdeauna m-a impresionat calmul hegemonic al economiştilor cînd vorbesc despre ce este

şi cum trebuie să arate viaţa sa. Dar cînd ai de-a face cu economişti de mare calibru, care visează strategii mondiale pornind de la trenduri seculare, şi nu se rezumă la tactici financiare

lucrurile devin cu adevărat fascinante. Fascinante în dublul sens al termenului, de atracţie irepresibilă şi angoasă teribilă. Ascultîndu-i pe colegii mei economişti din acest mic conclav balcanic în care nimerisem, cred, din greşeală, eram aşadar fascinat. Îmi dădeam tot mai bine seama cum astfel de oameni, dacă se pun cu adevărat pe treabă, pot convinge o omenire întreagă că lucrurile, în esenţa lor ultimă, stau cu adevărat aşa cum spun ei, pentru ca apoi să facă această omenire să nu-şi mai dorească altceva decît să facă ceea ce li s-a revelat că este calea succesului şi a fericirii. Totul pare atît de coerent şi consecvent, iar ideea simplă de interes de la care pornesc toate pare atît de realistă, încît ansamblul pare la rîndul său evidenţa însăşi.

– şi de aici vine sentimentul de angoasă.

De această coerenţă economică a lumii nu scapă nimeni şi nimic, ea urmăreşte şi priveşte fiecare individ pînă în cel mai intim gest sau gînd al său. Nu este (doar) macro-economie, plutind în cerul cifrelor inaccesibile oamenilor de rînd, ci înţelepciune şi principii care ne privesc pe toţi. M-am convins de acest lucru cînd am ieşit din sală pentru a fuma o ţigară. La întoarcere, i-am regăsit vorbind despre fumat şi semnificaţia „economică“ a gestului meu. Cînd am încercat să glumesc pe seama „drepturilor fumătorilor“, mi s-a atras imediat atenţia că nu este vorba despre drepturi, ci despre libertăţi. Apoi am aflat tot ceea ce nu doream să ştiu despre locul fumatului în ierarhia nevoilor umane şi, întemeiat în aceasta, valoarea lui de indicator raţional al sărăciei, despre tipuri de taxe şi reglementări şi despre rostul lor ultim de a-mi spori mie „eficienţa“ de actor social. La sfîrşitul discuţiilor m-am simţit mult mai vinovat decît după toate reclamele posibile împotriva fumatului, un fel de

păcătos, trădîndu-şi însăşi natura sa raţională. Cumplit!...

Lucrurile s-au mai destins cînd s-a trecut la subiectul propriu-zis al întîlnirii. Căci nu despre reuşita economică (

era vorba, ci despre eşecul

– în speţă al societăţilor balcanice, evident corigente la capitolul dezvoltare. Aici economiştii au devenit mai tăcuţi, căci specialitatea lor este reuşita; eşecul trebuie explicat de alţii. Doar reuşita şi fericirea pot fi unice şi normative, eşecul este multiplu şi contingent. Aşa că a fost rîndul sociologiei şi al celorlalte „umanioare“ să ofere explicaţii.

Ceea ce a urmat nu a semănat însă deloc a „explicaţie“. Ne-am lansat cu toţii în deplîngerea situaţiei din propria societate, într-un fel de competiţie perversă pentru titlul de „cea mai nefericită ţară“, mînaţi parcă de un patriotism răsturnat, visînd la excelenţă măcar în rău. Mecanismele şi modurile „eşecului“ s-au dovedit însă a fi foarte asemănătoare, dincolo de prezumţiile fiecăruia că „asta se întîmplă numai la noi“.

În final, „ipoteza Tolstoi-North“ arăta în capul meu cam aşa: fericirea societăţilor este egală şi tăcută, eşecul şi nefericirea sînt competitive şi vocale. Doar că, în forma aceasta, nu cred că ar fi fost de vreun folos economiştilor...

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Screenshot 2022 10 03 at 17 51 40 png
Intervenție antitero pe Aeroportul Iași. Avionul de Tel Aviv a revenit pe pistă din cauza unui pasager
Un avion care a decolat de pe Aeroportul Iași cu direcția Tel Aviv a revenit la sol, deoarece un pasager nu a ascultat indicațiile membrilor echipajului și a devenit recalcitrant, împreună cu alte două persoane.
Vladimir Putin la Vladivostok FOTO EPA EFE jpg
„Cadou pentru Putin”: Cehii au strâns bani ca să cumpere un tanc pentru armata ucraineană
Cehii s-au mobilizat cu donaţii publice într-o campanie numită „Dárek pro Putina” (Cadou pentru Putin), reușind să strângă 1,3 milioane de euro pentru a cumpăra un tanc T-72 „Avenger” pentru armata ucraineană.
David Petraeus Foto Profimedia
Fostul șef CIA, dacă Rusia ar utiliza arme nucleare: „Îi vom scufunda lui Putin fiecare navă din Marea Neagră și orice forțe din Ucraina!“
SUA ar distruge trupele rusești și ar scufunda flota din Marea Neagră, dacă Putin ar decide să folosească arme nucleare în Ucraina, a declarat David Petraeus, fost țef al CIA și general în rezervă al Armatei SUA.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia