Țiganiada parlamentară

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Branduirea optimismului jpeg

„Nu se poate susţine ideea că vrea Consiliul Europei sau că vrea altcineva, de vreme ce ţări ale Consiliului Europei îi denumesc pe ţigani «ţigani», şi nu «romi», şi nu cred că au de gînd să dea o lege prin care să îi numească altfel decît aşa cum îi numesc acum“ – a declarat de curînd senatorul PNL Puiu Haşotti, susţinînd iniţiativa lui Prigoană referitoare la controversata poveste a denumirii oficiale a romilor. Denumirea de „ţigan“ nu este nici jignitoare, nici peiorativă şi nici una dintre ţările Uniunii Europene nu are o lege specială, aşa cum are România, care să prevadă obligativitatea folosirii denumirii „rom“ – a mai afirmat acesta. „Un popor nu trebuie denumit aşa cum vrea el, ci conform unei tradiţii istorice“ – a conchis senatorul PNL Emilian Frâncu.

Denumirea de „ţigan“ nu este jignitoare... Păi, atunci de ce facem din problema etnonimului de rom o problemă naţională stringentă, fiind într-adevăr singura ţară care stabileşte prin lege apelativul oficial de „ţigan“? O ştim cu toţii: pentru că „lumea“ are o părere proastă despre romi, iar această părere se revarsă şi asupra noastră, afectîndu-ne imaginea. Pentru că romii sînt răi şi, din cauza omofoniei relative, sîntem şi noi luaţi drept răi. Dacă schimbăm denumirea, gata, noi putem să rămînem buni, iar ei pot să fie cît de răi, că nu ne mai interesează. Dar această utilizare a termenul „ţigan“ nu are, prin lege, nici o conotaţie negativă, arată doar că romii cei răi nu sînt ca noi... Poate sînt eu mai greu de cap, dar ipocrizie mai tîmpă n-am auzit! 

Să încercăm să trecem însă peste asta şi să ajungem la o teză mult mai importantă: un popor nu trebuie denumit aşa cum vrea el, ci conform unei tradiţii istorice. Păi, domnilor parlamentari, după această logică, domnul Haşotti este, eventual, aromân, iar domnul Frâncu vlah sau poate oltean. Nici unul nu ar trebui să vă consideraţi român. „E ţara plină de ţări!“, exclama cîndva după Marea Unire un cunoscut geograf – şi bun român – fascinat de miracolul naţional al transformării de-a lungul timpului a milioane de vrînceni, maramureşeni etc. într-un singur popor cu conştiinţă de sine. Am construit Italia, acum trebuie să-i construim şi pe italieni, mai spuneau alţii, prin alte părţi. Este ceea ce se cheamă peste tot în lumea modernă „construcţie naţională“ şi ceea ce presupune pretutindeni unde a avut loc taman bine o desprindere de această „tradiţie istorică“ pe care o invocaţi, pentru a putea imagina astfel istoria viitoare a proaspetei naţiuni. 

Ceva de genul acesta vor să facă acum şi leaderii romi. Exagerează, esenţializează, proclamă mai multă unitate decît există? Desigur, dar asta face parte din regula jocului pe care, fiecare în felul său, au practicat-o toate naţiunile din lume. Nu toate comunităţile sînt interesate să se numească „romi“? Şi asta e adevărat. Dar nici o identitate colectivă nu se construieşte fără liantul unor astfel de ficţiuni legitime. 

Ţiganii au fost – şi mai sînt încă într-o anumită măsură – comunităţi autodefinite prin ocupaţii şi mod de viaţă (căldărari, spoitori, ursari, rudari etc.), cel puţin la fel de diferite ca fostele noastre „ţări“. În plus, există categoria greu precizabilă a celor integraţi, asimilaţi, care se consideră mai degrabă români, maghiari etc. Nu toţi privesc cu aceiaşi ochi unitatea integratoare a romilor. Pe de altă parte, comunităţile de ţigani au fost – şi au rămas într-o proporţie mult mai mare decît toate populaţiile europene – societăţi orale. Şi ca orice societate orală se defineau mai degrabă prin origine şi un set identitar de valori comune (Romanipen, faptul de „a fi rom“), decît prin istorie. Acum, această istorie trebuie scrisă pentru... a intra în „istorie“ şi în „modernitate“. Iar aceasta presupune construcţie internă şi negociere externă. Nu ştiaţi toate aceste banalităţi? 

Bine, fie şi aşa: oamenii politici sînt ipocriţi că n-au încotro şi nu li se cere prea multă cultură că îi încurcă. Dar ceva politică ar trebui să ştie? Căci, în ultimă instanţă, (şi) despre o gogomănie politică este vorba. 

Cu ocazia unuia dintre multiplele scandaluri mediatice legate de romi, un jurnalist îl întreba pe un leader rom, cu superioritatea condescendentă a civilizatului faţă de primitiv: Dar voi de ce nu vreţi să evoluaţi? Ei bine, uite, acum vor să „evolueze“, să se şcolească, să se modernizeze, să devină un popor european, iar pentru aceasta au nevoie în primul rînd de un nume comun în jurul căruia să-şi construiască, treptat, o identitate modernă comună. Este interesul lor, desigur, dar este şi interesul strict egoist al statelor vizate, căci o unitate politică cît de cît coerentă şi previzibilă este mult mai uşor de guvernat decît o diversitate de comunităţi răsfirate şi imprevizibile. Şi atunci, cinic vorbind, de ce vă daţi singuri cu stîngu-n dreptul interzicîndu-le să strige adunarea? 

În fine, de ce v-aţi legat la cap fără să vă doară? De ce aţi deschis o cutie a Pandorei peste care alţii pun grijuliu baticul unor eufemisme precum gens du voyage? Rezultatul? Vi l-a anunţat un alt „minoritar“, mai grijuliu cu imaginea României decît domniile voastre: această iniţiativă aduce atingere gravă imaginii ţării în Europa, iar România riscă să fie condamnată la CEDO – a declarat Gyorgy Frunda. „Prevederile Convenţiei Europene şi ale Tratatului Uniunii interzic discriminarea şi dreptul altora de a se pronunţa în legătură cu soarta etniilor“, a mai amintit acesta. 

Asociaţiile ţigăneşti din perioada interbelică au fost aliatele fidele ale statului român într-o perioadă în care acesta nu avea prea mulţi prieteni printre „minorităţile“ din Transilvania. După capul meu de novice, o alianţă bine gîndită ar fi în continuare mai utilă decît un război prost început!  

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte a sa este Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.