(T)eroarea uman─â

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

├Än memoria lui C. Popescu-Coliba┼či, supranumit Tata Pik,
antrenorul emerit de handball, care putea să susţină că
niciodat─â nu l-a interesat cine ├«l arbitreaz─â. 

E ├«n afara oric─ârei discu┼úii c─â problema arbitrajului ├«n fotbal nu va ajunge vreodat─â ├«n aten┼úia Consiliului Superior de Ap─ârare a ┼ó─ârii; cu decen┼úa care ne caracterizeaz─â stilul, se poate ad─âuga c─â nu vom dezbate problema asta nici la vreo mas─â rotund─â a Dilemei noastre. Cu toate aceste eviden┼úe, ea r─âm├«ne o problem─â de stat ÔÇô cel pu┼úin de stat pe g├«nduri, cum s-ar calamburgiza vesel ├«n orice peluz─â, cu hazul ei temeinic. Hot─âr├«t, arbitrajul, ├«n general, ┼či oamenii lui, ├«n particular s├«nt o problem─â (ierta┼úi-m─â) major─â ┼či nu s├«nt dispus s-o tratez mazilian, ├«n bine-cunoscutul sens: ÔÇ×eu am ridicat-o, eu o bagatelizez!ÔÇť.

E suficient s─â ne g├«ndim c─â, dup─â talk-show-urile politice, emisiunile consacrate studierii unui ofsaid, unui penalti (drept sau nedrept acordat) s├«nt singurele care pot atinge, ├«n tensiunea dezbaterii, miezul nop┼úii, f─âr─â teama de a-┼či plictisi publicul insomniac; nu exist─â plictiseal─â c├«nd studiem presta┼úia unui arbitru rom├ón; nu m─â pot re┼úine s─â adaug c─â zilele trecute, ├«ntr-o asemenea discu┼úie de maxim─â emotivitate, cum pretinde delegarea unei brig─âzi de arbitrii la un meci, am ├«nregistrat, pentru prima oar─â, telepl├«nsul live al unui om, ┼či anume ÔÇô al pre┼čedintelui Comisiei Na┼úionale de Arbitri: dl Ion Cr─âciunescu nu ┼či-a putut ascunde lacrimile, relat├«ndu-ne cum a fost ├«njurat de mam─â, la telefon, de un patron, tocmai ├«n zilele grele c├«nd i se pr─âp─âdise mama. Tot ce ┼úine de via┼úa arbitrilor de fotbal ÔÇô fire┼čte, oameni ┼či ei, plini de p─âcate ÔÇô angajeaz─â fiin┼úa, p├«n─â la ultimele nervuri. Numai sufletele analfabete ┼či ├«n fotbal nu reac┼úioneaz─â la acest adev─âr.

Dup─â mintea pixului meu, arbitrii rom├óni de fotbal s├«nt cei mai multilateral persecuta┼úi meseria┼či, dac─â-i l─âs─âm deoparte pe oamenii politici (care, la drept vorbind, nu mai ┼čtiu ce meserie exact─â au...). Ei s├«nt h─âitui┼úi, lapida┼úi ┼či aprioric ├«njura┼úi ├«n numele celei mai sf├«┼čietoare sim┼úiri autohtone: setea de dreptate. Nu cunosc sete de dreptate mai prompt ┼či mai rapid exprimat─â ca aceea exercitat─â pe un teren de fotbal. ├Änaintea oric─âror alte popula┼úii, milioanele de microbi┼čti s├«nt cele dint├«i care vor dreptate la propriu, pe p─âm├«nt, aici, imediat. De aici cred c─â provine toat─â problema: din setea, dar ┼či foamea, desigur, de justi┼úie. Chestia aceea din Faulkner, cu care se deschide Dilema, cum c─â dreptatea nu se confund─â cu adev─ârul, nu e ÔÇ×la chestieÔÇť ├«n cazurile zguduitoare ale unui corner neacordat. Dup─â cum e cu totul ignorat─â vorba pus─â pe seama unui arbitru englez, care s-ar fi apucat s─â spun─â celor doi c─âpitani ai echipelor, ├«nainte de a fluiera ├«nceputul meciului: ÔÇ×Fi┼úi aten┼úi, nu ne-am adunat aici ca s─â aducem dreptatea pe p─âm├«nt! Eu nu s├«nt sf├«nt, voi nu s├«nte┼úi ├«ngeriÔÇť. E de pe alt─â planet─â, a altor popoare, c─ârora nu le este sete dec├«t, poate, de un whisky, care nu mai ┼čtiu ce-i un justi┼úiar, un tribun, un Zorro ┼či ÔÇô inutil s─â insist ÔÇô joac─â un alt fotbal dec├«t la noi... Tot de pe acolo a venit, ├«n ultimele decenii, ┼či ciudata expresie: ÔÇ×Arbitrul are drept la eroare uman─âÔÇť. Ea este privit─â cu mefien┼úa tot mai ├«ncruntat─â fa┼ú─â de ÔÇ×corectitudinea politic─âÔÇť, consacrat─â de lozincardele ÔÇ×drepturi ale omuluiÔÇť. Eroarea uman─â, la arbitri, e un moft. La eroarea uman─â a unui central sau a unui tu┼čier, se r─âspunde printr-o teroare, uneori inuman─â, exercitat─â de patroni, antrenori, fotbali┼čti ┼či, ├«n r├«nd cu ei, de galeriile neiert─âtoare. Sistematic, dup─â un e┼čec, patronii ├«l vor ├«ngropa pe central, fiindc─â le batjocore┼čte investi┼úiile ┼či nu-i pas─â, ├«n mod criminal, de banii pe care ÔÇ×├«i bag─â ├«n echip─âÔÇť. Antrenorii url─â c─â mizerabilul le-a distrus munca ┼či meseria. Mai to┼úi arbitrii s├«nt fie corup┼úi, fie elemente ale unui complot organizat de nu se spune cine, dar cunoscut de toat─â lumea: ho┼úii, ho┼úii!

Pentru cine crede c─â a┼č exagera cu (t)eroarea, c─â fac jocuri de cuvinte ├«n probleme grele, citez: recent un antrenor de diviza A a strigat pe post c─â arbitrul ÔÇ×i-a executat echipa ca pe Ceau┼čescuÔÇť; a doua zi, un tu┼čier al aceluia┼či meci, renun┼ú├«nd, tot ├«n lacrimi, la meseria sa, declara: ÔÇ×dac─â gre┼čim, s├«ntem considera┼úi, ca la r─âzboi, asasiniÔÇť. Ca s─â ├«n┼úelegem p├«n─â unde a ajuns problema, la ora actual─â, c├«┼úiva patroni rom├óni-rom├óni, cum nu se poate mai patrio┼úi, au cerut federa┼úiei s─â se aduc─â, la meciurile decisive pentru titlul de campion, arbitri str─âini, adic─â impar┼úiali, nu ca tot rom├ónul. Pre┼čedintele comisiei de specialitate s-a exprimat aproape ca ├«n ÔÇ×Scrisoarea IIIÔÇť: el nu se va duce niciodat─â la aeroport, ca s─â-i primeasc─â, la scara avionului, pe str─âini. E inutil s─â demasc─âm c├«te boac─âne enorme au f─âcut arbitrii str─âini care ÔÇ×au fluieratÔÇť la noi ┼či alt─âdat─â; nu mai pu┼úine dec├«t arbitrii cei mai celebri, din campionatele granzilor din Spania, Germania, Anglia sau Italia, unde ÔÇô mai mult ca sigur ÔÇô nu se st─â ore ├«ntregi ca s─â se analizeze un ofsaid imaginar (pentru care, la noi, arbitrul ar fi cvasisf├«┼čiat). Probabil c─â, nu doar ├«n ale justi┼úiei, ci ┼či ├«n fotbal, nu exist─â neam mai ├«nsetat de absolut ca al nostru. Eu, microbist b─âtr├«n, care nu ┼úin cu nimeni ├«n campionat, de c├«nd mi-a disp─ârut Progresul Finan┼úe-B─ânci (ce nume superb, la zi, de┼či din alte vremuri), recunosc c─â am momente, schi┼úe, amintiri c├«nd m─â simt m├«ndru de aceast─â exigen┼ú─â, p├«n─â la un s─ân─âtos hohot de r├«s.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.