Ţăranul e pe cîmp...

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Ţăranul e pe cîmp    jpeg

Făceam aluzie în articolul din numărul trecut la un soi de „iletrism sociologic“, constatînd că există o anumită nepricepere în „citirea“ datelor sociologice, nu de către publicul larg, ci de către potenţialii beneficiari şi comentatori publici. Aveam în vedere şi faptul că instituţiile statului ar avea tot interesul să utilizeze astfel de analize complexe, de importanţă pentru ţară. Credeam că avem o problemă epistemologico-hermeneutică gravă pe care patriotismul meu funciar se vedea obligat să o supună atenţiei publice. Mă scuzaţi, iar am fost naiv! N-avem nici o problemă, lucrurile sînt mult mai simple. Un studiu oficial, care mi-a căzut întîmplător în mînă, m-a convins că, încă o dată, bat cîmpii. Este simplu, clar şi nu pune nici o problemă de interpretare. Vă aduc şi dumneavoastră la cunoştinţă doar un capitol al său, referitor la o chestiune despre care, tot întîmplător, mai ştiu şi eu cîte ceva.

Primul paragraf ne lămureşte despre ce este vorba:

„Scopul studiului este acela de a descrie afacerile producătorilor de produse agroalimentare tradiţionale, comercializate la Tîrgul Ţăranului Român. (…) Studiul de faţă descrie afacerile producătorilor de produse tradiţionale, prezenţi la Tîrgul Ţăranului Român.“

Pentru a atinge acest scop, s-a folosit interviul, iar pentru interpretarea datelor interviului s-a procedat în modul următor:

„Pentru analiza datelor s-au utilizat metode de gîndire critică: analiza argumentului, explicarea, evaluarea şi inferenţa. Rezultatele cercetării au fost validate utilizînd metoda analizei cazului negativ (Miles and Huberman, 1994). Contra-evidenţa este prezentă în procesele de analiză a datelor şi elaborarea concluziilor (Bandi, 2003).“

După care se poate trece le prezentarea rezultatelor:

„La întrebarea «Care este sistemul de creştere a animalelor?», toţi producătorii au răspuns că sistemul de creştere a animalelor este extensiv, pe păşune. Această premisă conduce la concluzia că produsele obţinute pot fi considerate naturale şi pot candida pentru obţinerea certificatelor de produse ecologice.

La întrebarea «Ce ingrediente şi reţete utilizaţi pentru obţinerea produselor tradiţionale?», toţi producătorii au răspuns că utilizează reţete tradiţionale şi ingrediente naturale: «Ingrediente naturale şi reţete vechi moştenite de la părinţi»“.

Iată o constatare subtilă: produsele tradiţionale sînt făcute după reţete tradiţionale! Cine ar fi zis...

„În ceea ce priveşte experienţa producătorilor în producerea şi comercializarea produselor tradiţionale, aceasta variază între un an şi zece ani, deşi există producători care afirmă că produc astfel de produse de 100 de ani.“

Mulţi înainte, bade!

„La întrebarea «Ce produse tradiţionale achiziţionaţi?», răspunsurile sînt foarte variate: mezeluri, brînzeturi, gemuri, zacuscă, produse de carne, palincă, cîrnaţi, pastramă, pîine şi ceaiuri.“

Păi, dacă doar asta se găseşte la tîrg, ce să facă şi omu’?...

„Vizitatorii săptămînali ai tîrgului cumpără ceea ce au nevoie pentru întreaga săptămînă sau încearcă ceva nou: «Tot ce am nevoie în săptămîna cînd vin la tîrg şi în plus, dacă văd ceva nou». Vizitatorii lunari cumpără ceea ce le place şi au nevoie: «Ce îmi place şi ce am nevoie»“.

Metodele de gîndire critică, validate prin metoda analizei cazului negativ, îşi spun din plin cuvîntul în acest pasaj!

„Din analiza datelor la întrebarea «Consumaţi produse tradiţionale dintr-o anumită zonă? Preferaţi o anumită zonă?», rezultă două categorii de vizitatori: consumatori care preferă produsele tradiţionale dintr-o anumită zonă, o altă categorie de consumatori sînt cei care nu preferă o anumită zonă, ci cumpără produsele care le plac, indiferent din ce zonă provin.“

Acest paragraf îmi aduce aminte de unul dintre bancurile mele preferate, cel cu cîinele Nero, care era atît deştept, încît atunci cînd stăpînul său îl întreba: „Nero, ce faci, vii sau nu vii?“, el venea sau nu venea.

După o lungă listă de analize, urmează şi concluzia:

„Putem considera că tîrgul constituie legătura dintre Bucureşti şi diferite zone ale ţării unde se prepară şi se consumă produse tradiţionale. Acestea sînt aduse în apropierea consumatorilor prin canale ultrascurte (directe) şi adînci.“

Curat adînc, monşer!

Oare de ce nu mă mir că politicile noastre agricole seamănă leit cu această fundamentare a politicilor noastre agricole?...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

Foro: V. Dorolti

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.